Dacă în 2018 am celebrat Centenarul Marii Uniri prin sfințirea altarului Catedralei Naționale, un gest care marca rolul național al edificiului – de memorial al sacrificiilor istorice făcute de români pentru a-și păstra identitatea și credința –, anul acesta, la Centenarul Patriarhiei Române, sfințirea picturii în mozaic a pus accentul pe partea artistică și spirituală.

Frumusețea vizuală a Ortodoxiei izvorăște din frumusețea duhovnicească, bucurându-i pe credincioși și îmblânzindu-i pe foștii critici ai proiectului.

Astfel, întâlnirea românilor în acest edificiu simbolic se face nu numai fizic, ci și tainic, prin aducerea lor laolaltă  indiferent cât de divergente sunt valorile și opiniile lor în alte privințe.

1. Sub auspiciile sfinților care ne-au creștinat

Anul 2025 la Catedrala Națională a început și s-a încheiat sub auspiciile Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Primul eveniment al anului a fost primirea unui fragment din moaștele apostolului care a propovăduit creștinismul pe teritoriile locuite de români.

Iar unul dintre ultimele evenimente ale anului a fost Sfânta Liturghie de hramul Catedralei Naționale oficiată de trei episcopi, la finalul căreia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre ocrotirea duhovnicească asigurată de sfânt lucrărilor de la Catedrală.

Raclă pentru moaștele Sf. Andrei

O parte din moaștele Sf. Andrei – mai precis rotula de la piciorul drept – au fost aduse de la Amalfi, fiind oferite prin bunăvoința Arhiepiscopului romano-catolic Orazio Soricelli de Amalfi-Cava de’ Tirreni.

„Prin aceste moaște primite chiar de la Amalfi, unde se află și capul Sfântului Apostol Andrei, noi ne întărim în prețuirea noastră, în cinstirea față de Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României și Apostolul Românilor, care a predicat Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, împreună cu Sfântul Apostol Filip, din aceeași localitate, din Betsaida, pe teritoriul țării noastre, în Sciția Mică, în Dobrogea de azi”, spunea Părintele Patriarh Daniel la începutul anului 2025.

Cu câteva zile înainte de sfințirea picturii Catedralei Naționale, Patriarhul României a sfințit o raclă specială pentru moaștele Ocrotitorului României, lucrată la Atelierele Patriarhiei Române sub forma Catedralei Naționale.

În raclă, care rămâne în patrimoniul catedralei, a fost depus atât fragmentul oferit de Arhiepiscopul romano-catolic de Amalfi, cât și peroneul Sf. Ap. Andrei, fragment donat pentru Catedrala Națională de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei în 2024.

„Este foarte semnificativ faptul cum Sfântul Apostol Andrei ne-a ajutat să construim Catedrala Națională”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul sfințirii raclei.

„Când au început lucrările acestei construcții noi, după ce s-a săpat fundația și s-au pregătit pereții de susținere, capul Sfântului Apostol Andrei a fost adus de către Înaltpreasfințitul Părinte Hrisostom de Patra, din Grecia, și purtat în procesiune în jurul locului unde urma să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională. Ulterior, la sfințirea altarului din anul 2018, același ierarh a adus mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei”, a amintit Părintele Patriarh Daniel.

Raclă pentru moaștele Sf. Ap. Filip

Cu prilejul sfințirii picturii Catedralei Naționale, la care au participat și părinți din Sf. Munte Athos, patrimoniul noii catedrale s-a îmbogățit și cu un fragment din moaștele Sf. Ap. Filip. Acesta a fost oferit de Arhimandritul Antipas Skandalakis, starețul Chiliei „Sfânta Ana” din Muntele Athos.

„Datorită preocupării și contribuției regretatului profesor academician Emilian Popescu s-a dovedit că Sfântul Andrei nu este singurul Apostol care a semănat Cuvântul Evangheliei în Sciția, ci el a fost însoțit și de Sfântul Apostol Filip, concetățeanul său”, a subliniat Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, la sfințirea raclei pentru moaștele sfântului.

Aceasta înseamnă că Sf. Ap. Filip, concetățean cu Sf. Ap. Andrei în Bethsaida Galieii, a predicat și el pe teritoriile locuite azi de români (mai precis, în Sciția Mare, sudul Ucrainei de azi, unde încă mai trăiesc din moși-strămoși aproximativ 125.000 români conform cifrelor oficiale).

2. Instalarea crucii pe turla principală

Crucea de 7 tone și 7 metri înălțime de pe turla principală a edificiului a fost instalată în 8 aprilie, în timpul Postului Mare, după ce a fost sfințită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal.

A fost o ultimă provocare de construcție, care a necesitat un proiect și utilaje speciale: o macara mobilă cu șenile, care avea capacitatea de ridicare de până la 600 de tone, a fost instalată în acest scop.

3. Mozaicul reprezentând Învierea Domnului, instalat de Paști

Al doilea mare eveniment al anului a fost realizarea seriei de scene cu Patimile Domnului, care culminează cu scena Învierii Domnului, pictată în mozaic și instalată în bolta absidei nordice în preajma Sfintelor Paști. Întregul proiect iconografic al absidei a fost finalizat în vară.

4. Instalarea candelabrelor

Cele trei candelabre, cu diametrul de 6, respectiv 7 metri, au fost instalate în perioada iulie-august 2025.

„Cred că este cea mai importantă lucrare pe care o execut de 22 de ani de când lucrez în domeniu, iar atmosfera din catedrală este chiar impresionantă”, a declarat atunci Constantin Marcu de la Orion Grup, firma care le-a realizat.

5. Finalizarea instalațiilor de protecție în caz de incendiu

La mijlocul lunii iulie, Părintele Nicolae Crîngașu, Consilier Patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale, anunța că la Catedrală se definitivau ultimele detalii la instalațiile pentru scenariul la foc.

„Ușile catedralei, începând de luni, 21 iulie 2025, vor intra în ultima fază de pregătire pentru funcționare conform cerințelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență, adică să se deschidă la panică toate 27, să putem să evacuăm catedrala în două-trei minute de miile de oameni care ar putea fi înăuntru”, explica în acel moment Părintele  Nicolae Crîngașu.

6. Mozaicul cu Maica Domnului Oranta

În preajma marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, în pronaosul Catedralei Naționale a fost instalat mozaicul cu icoana Maicii Domnului Oranta.

„Această imagine este foarte veche, având origini în arta creștină timpurie și fiind des întâlnită în mozaicuri și fresce bizantine, simbolizând-o pe Maica Domnului ca Rugătoare – icoana este o imagine a Bisericii rugătoare și a mijlocirii Maicii Domnului pentru lume”, explica atunci pictorul Daniel Corescu, cel care coordonează echipa de pictură în mozaic de la Catedrala Națională.

7. Montarea icoanelor sfinților recent canonizați

În data de 1 septembrie, la Catedrală a început montarea icoanelor sfinților a căror canonizare a fost proclamată anul acesta, desemnat drept Anul Centenar al Patriarhiei Române.

8. Demontarea schelelor a durat aproape o lună

La finele lui septembrie a început demontarea schelelor, pentru pregătirea în vederea sfințirii picturii în mozaic.

„O lună de zile a fost preconizată pentru demontarea celor aproximativ 45.000 de metri cubi de schelă, dar am demontat-o în trei săptămâni, pentru că muncitorii s-au mobilizat la rugămintea noastră”, relata Părintele Nicolae Crîngașu.

9. Finalizarea icoanei Dreptului Judecător

Finalizarea icoanei Dreptului Judecător de pe frontispiciu s-a făcut în octombrie, cu puțin înainte de sfințire.

„Este o reprezentare teologică profundă, care arată pe Hristos nu doar ca Mântuitor milostiv, ci și ca Drept Judecător, Cel care va judeca între bine și rău la sfârșitul veacurilor. Este de fapt o sinteză a Judecății Finale, cea de la Sfârșitul Veacurilor”, a explicat pictorul Daniel Codrescu.

10. Sfințirea picturii în mozaic

Sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale a fost făcută de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 26 octombrie 2025, făcând parte din programul Sărbătorii Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și din seria de manifestări dedicate Centenarului Patriarhiei Române și împlinirii a 140 de ani de la dobândirea autocefaliei Bisericii noastre.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a transmis un mesaj de felicitare pentru cele două evenimente marcate în Biserica Ortodoxă Română și a vorbit despre arta icoanei și viața Sf. M. Mc. Dimitrie, pomenit în ziua respectivă, iar Patriarhul Daniel le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la realizarea Catedralei Naționale și la organizarea evenimentului de sfințire.

La eveniment au participat 2.500 de invitați oficiali și aproximativ 10.000 de credincioși din eparhii, la care s-au adăugat și alți credincioși care au asistat la slujbă în afara incintei edificiului.

11. Închinători în altarul Catedralei Naționale

În mod excepțional, altarul Catedralei a rămas deschis pentru pelerinii care au dorit să se închine și să treacă din nou prin el. În altar a fost depusă racla cu moaștele Sf. Ap. Andrei, la care s-a adăugat și cea cu moaștele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou aduse de la Catedrala Patriarhală după încheierea sărbătorilor de hram.

Deoarece numărul credincioșilor veniți în următoarele zile din toată țara a fost mare, programul de închinare în altar a fost prelungit până în 5 noiembrie: în total, 315.000 de persoane au trecut prin altar în această perioadă.

12. Distincții pentru pictori

După sfințire, Patriarhul României s-a întâlnit cu cei peste 200 de pictori care au lucrat la mozaicul Catedralei Naționale și le-a oferit distincții, prilej cu care a transmis un mesaj despre pictura în mozaic a edificiului devenit emblematic pentru Biserica Ortodoxă Română.

„Secretul frumuseţii harice a picturii din Catedrala Naţională este mai întâi rugăciunea continuă din toate parohiile și mănăstirile Patriarhiei Române, mai ales în timpul Sfintei Liturghii”, a spus Preafericirea Sa. „Al doilea factor al reuşitei acestei picturi a fost smerenia pictorilor în căutarea perfecționării”.

Alte momente importante legate de promovarea picturii Catedralei Naționale au fost inaugurarea expoziției „Mozaicul Catedralei Naționale. Sinteză și reafirmare” – inițial la Vatra Dornei, apoi la Palatul Patriarhiei – și lansarea cărții „Icoane ale Împărăției Cerurilor. 40 de artiști despre mozaicul Catedralei Naționale”, cu interviuri acordate Radio Trinitas de artiști referitor la acest subiect.

Cartea argumentează nașterea unei școli românești de pictură în mozaic prin activitatea atelierului de coordonat de Daniel Codrescu pentru realizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale.

13. Slujiri arhierești de hram și Ziua Națională

Ultimele evenimente ale anului au fost slujirile arhierești de hram și de Ziua Națională.

„În anul centenar al României Mari, 2018, la sfințirea Altarului Catedralei Naționale, a fost adusă în pelerinaj la Bucureşti mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei, de către Înaltpreasfințitul Părinte mitropolit Hrisostom de Patras. Atunci, noi am precizat: Capul Sfântului Apostol Andrei a gândit (inspirat) Catedrala, iar mâna lui ne-a ajutat să o ridicăm și să sfințim Altarul acestei Catedrale”, a spus Părintele Patriarh Daniel de sărbătoarea Sfântului Andrei la Catedrala Națională.

„De aceea, avem o bucurie deosebită ori de câte ori când săvârşim pomenirea Sfântului Apostol Andrei, dar şi când vedem Catedrala Naţională ocrotită de el.”

Ecouri în mass-media și pe rețelele sociale

Privind în retrospectivă, inaugurarea și deschiderea pentru public a catedralei – deocamdată parțială și temporară – nu a rămas fără ecouri în societate.

Evenimentul de sfințire a fost relatat în presa internațională și a  generat un val uriaș de reacții și distribuiri în mediul online, unde postările de pe rețelele de socializare ale Agenției de știri Basilica au strâns milioane de vizualizări care certifică interesul românilor pentru unul dintre cele mai importante momente religioase ale secolului.

De asemenea, o retrospectivă publicată de Wikimedia arată că pagina dedicată Catedralei Naționale a fost cea mai vizualizată din luna octombrie 2025. Aceasta a făcut ca pagina respectivă să intre înTop 20 al celor mai accesate pagini Wikipedia din acest an.

Final de an la Catedrală

Anul 2025 se încheie la Catedrala Națională cu un program de vizitare de sărbători: va fi deschisă zilnic, în intervalul orar 09:00-17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.

Edificiul încă nu poate intra în circuitul liturgic, deoarece la interior mai există cel puțin o lucrare importantă de instalații care trebuie făcută: instalația de încălzire în pardoseală din zonele cuprinse între pridvor și naos.

La anul vor continua și lucrările de pictură, deoarece pictorii mai au de pictat în mozaic aproximativ 30% din interiorul edificiului.

Donează pentru pictură

• Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcționa spre secțiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.

• Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată cu mențiunea „Pentru pictura Catedralei Naționale”.

• Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange și Telekom.

• Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:

Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110

• Prin redirecționarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.

Alte informații despre pictură

Tel.: 0799.887.955
Email: [email protected]

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene