Radio Trinitas și Editura Trinitas au lansat, marți, în sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, cartea de interviuri: „Icoane ale Împărăției Cerurilor. 40 de artiști despre mozaicul Catedralei Naționale”.
Volumul cuprinde interviurile realizate și difuzate la Radio Trinitas de către criticul și istoricul de artă Luiza Barcan cu 40 de artiști iconari despre mozaicul Catedralei Naționale. Cartea este ilustrată cu fotografii din timpul procesului de creație și din atelierul de lucru, dar și cu imagini ale mozaicurilor deja amplasate în Catedrala Națională, multe dintre ele fiind realizate de fotoreporterii Agenției de știri Basilica.
Autoarea interviurilor a dezvăluit că inițiativa transpunerii acestora în scris i-a aparținut Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Moderatorul evenimentului a fost jurnalista Cătălina Dima, de la Radio Trinitas.
Vezi și În imagini: Volumul „Icoane ale Împărăției Cerurilor” a fost lansat la Palatul Patriarhiei
Mozaicul, artă imperială
Lect. univ. dr. Ștefan Ionescu-Berechet, autorul prefeței volumului, a vorbit despre istoricul mozaicului, arătând că este vorba despre o tehnică imperială, cu rădăcini adânci în lumea romană.
„Este o tehnică care, cum să spunem, materializează slava dumnezeiască, slava necreată, într-o tehnică extrem de prețioasă, și la propriu și la figurat și o tehnică care a fost, sigur, vorbind de o moștenire a Bizanțului preluată din lumea romană. Mozaicul nu este inventat de bizantini, apare în lumea romană înaintea de zorii creștinismului, atât mozaicul pavimentar în prima fază, cât și mozaicul parietal în cea de-a doua fază, dar, îndrăznesc să spun, fără nicio rezervă, că anvergura, consacrarea desăvârșită, o va cunoaște în lumea bizantină. Este o artă patronată, dintr-un început, de către împărați”.

Moștenirea popoarelor ortodoxe
În continuare, Ștefan Berechet a arătat că moștenirea tehnicii în mozaic aparține tuturor popoarelor ortodoxe.
„Ctitorii ansamblurilor bizantine în mozaic vor fi fie împărați, fie înalți demnitari imperiali. Ceea ce explică de ce, odată cu căderea Constantinopolului și implicit a ceea ce mai era Imperiul Bizantin la vremea aceea, tehnica mozaicului dispare. Deci, nu mai există nici un ansamblu în mozaic, realizat până în epoca modernă, la secolul XIX și XX, în tot arealul ortodox”.
„Sunt, sigur, monumente emblematice, pe care le-am consemnat în prefață, care alcătuiesc moștenirea pan-ortodoxă, moștenirea tezaurului de artă bizantină, care ne aparține în egală măsura ca tuturor celorlalte popoare ortodoxe”, a precizat acesta.

Românesc și bizantin
Potrivit lui Ștefan Berechet, era firesc ca stilul național românesc să încorporeze tehnica bizantină.
„Într-adevăr, tradiția noastră a fost în frescă, fiindcă astea au fost vremurile. Nu a putut exista un patronaj imperial și meșteri care să permită edificarea unor ansambluri în mozaic. Asta nu ține de vreo reticență a ctitorilor, marilor noștri ctitori de biserici față de tehnica mozaicului. Nu mai era vreme, nu mai era epoca în care să se poată realiza așa ceva, dar aceasta nu înseamnă că tehnica nu poate fi și nu trebuie recuperată în afirmarea moștenirii bizantine, care ne definește, în egală măsură, ca și specificul național”, a spus lect. univ. dr. Ștefan Ionescu-Berechet, autorul prefeței volumului.

Demersul vieții unui iconar
La rândul său, iconarul Daniel Codrescu a vorbit despre semnificația proiectului Catedralei Naționale pentru sine însuși. Artistul a fost sedus de mesajul teologic al proiectului, pe care l-a numit „demersul vieții mele”.
„Mesajul teologic, da. Și cred că asta m-a și sedus pe mine, mi-a tras foarte multă atenția și m-a făcut să cred în acest rol al mozaicului. Și să-mi dedic toată viața până la urmă acestui demers, să spunem, care a devenit un demers al vieții mele”.
„Am încercat întotdeauna să le transmit și colegilor această nevoie a noastră de a parcurge împreună un drum care să ne ducă într-un loc în care, la final, să devenim niște oameni mai buni, mai împliniți, mai maturi și din toate punctele de vedere. Și până la urmă, de ce nu, să înțelegem mai profund toate aceste taine și mistere ale vieții, ale Lui Dumnezeu”.
„Cred că am și spus asta și am simțit-o de foarte multe ori, că pe lângă acest proces de creație, care e specific icoanei și, sigur, relația cu lumea transcendentă, relația cu materia pe care trebuie să o pui în operă, toate lucrurile astea, această migală cu care lucrezi în fiecare zi te ajută să intri într-o anumită stare. Și cred că eu am spus asta și continui să o repet: e ca o formă de asceză, efectiv, în momentul în care lucrezi, reușești să te îndepărtezi, să te regăsești pe tine până la urmă”, a spus Daniel Codrescu, pictorul Catedralei Naționale.

Un privilegiu
Luiza Barcan, autoarea celor 40 de interviuri din volum, a declarat că această experiență a fost ziditoare și că s-a simțit răsplătită de aprecierea oamenilor pentru demersul său.
„Am rămas cu o experiență extraordinar de frumoasă și de ziditoare, aș putea să spun, în urma realizării interviurilor cu pictorii Catedralei și cu alți pictori care au susținut, prin gândul lor, prin cuvântul lor, prin trăirea lor, pictarea acestui edificiu monumental”.
„M-am fost emoționat ori de câte ori oameni pe care nu-i cunoșteam sau pe care-i cunoșteam, îmi spuneau că ascultă interviurile de la Radio Trinitas și că sunt minunate și că află lucruri de care habar nu aveau și că și ei, la rândul lor, se zidesc prin aceste interviuri”, a menționat criticul de artă.
Realizatoarea de la Radio Trinitas s-a declarat privilegiată pentru că a avut ocazia de a vedea, cu ochii săi, cum se realizează tehnica în mozaic.
„A fost un privilegiu și faptul de a merge în atelier, de a fi acolo alături de artiști tineri sau mai puțin tineri care lucrează și în momentul de față. Întâlnirea cu ei a fost deosebită. M-am uitat și eu cum se face mozaicul. Am fost și eu fascinată de această muncă atât de laborioasă, atât de frumoasă, atât de complicată, care solicită atât de mult din partea artistului, pentru că este artă sacră cu adevărat și este artă sacră de cea mai pură sorginte bizantină. Pentru mine este un moment cu totul special”, a conchis Luiza Barcan.






