Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, împlinește joi 25 de ani de la hirotonia episcopală.
În acest sfert de veac de slujire arhierească, IPS Ioachim a coordonat viața eclezială din Eparhia Romanului având în vedere multiple aspecte, de la liturgic și duhovnicesc, până la edilitar, cultural și social-filantropic.
O atenție deosebită a fost acordată tinerilor Bisericii, observa anul trecut un coleg de Sinod, Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților.
„A avut în atenţie educaţia tinerilor, atât din școlile de stat situate pe raza Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, cât și a celor din şcolile teologice, implicându-se, totodată, în susţinerea acestora prin diferite programe social-educaționale, programe prin care s-a urmărit prevenirea abandonului școlar, sprijinirea tinerilor cu posibilități financiare reduse ori a celor cu rezultate foarte bune la învățătură, cărora le-au fost acordate burse pe tot parcursul anului școlar și/sau universitar”.
Arhiepiscopul Ioachim
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului s-a născut în data de 29 martie 1954, la Stănița (Neamț). La vârsta de 14 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamț, iar între 1972-1980 a făcut parte din obștea Schitului Tarcău.
După ce a absolvit Seminarul Teologic din Neamț (1970-1975), a urmat stagiul militar, timp de 9 luni, la Plenița. Între 1976-1980, a absolvit Facultatea de Teologie din București.
În anul 1980 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistrița, naș de botez fiindu-i arhimandritul Ioanichie Bălan. A fost primul călugăr tuns la mănăstirea Bistrița după 40 de ani de regim comunist.
În anul 1985, a fost chemat Părintele Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Sucevei, la Centrul Eparhial din Iași.
În 1990, a fost trimis la studii la Institutul „Saint Serge” din Paris, unde a început doctoratul în teologie, având ca îndrumători pe reputații teologi Olivier Clement și Boris Bobrinskoy.
După patru ani, în 1994, a susținut teza de doctorat în limba franceză, cu tema „Îndumnezeirea omului în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae”, prima lucrare de doctorat despre marele teolog român întocmită încă din timpul vieții acestuia.
La Paris a întemeiat și o mănăstire ortodoxă, la Rosiers, unde a activat ca duhovnic și îndrumător pentru creștinii din Occident și pentru tinerii sosiți la studiu în capitala Franței.
La 1 mai 2000, a fost hirotonit arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, după ce fusese propus de Preasfințitul Părinte Eftimie și ales în această funcție de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, încă din anul 1998.
În anul 2009, la 13 septembrie, a fost ridicat la rang de episcop vicar, odată cu transformarea Episcopiei Romanului în Arhiepiscopie.
În data de 4 ianuarie 2015 a fost întronizat ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului.






