Anul Centenar al Patriarhiei Române pe înțelesul copiilor: Cum este organizată Biserica și cine o conduce?

Pe pagina noastră de Facebook în limba română continuă noua serie a rubricii de Facebook #ȘcoalaDeDuminicăLaBasilica, dedicată Centenarului Patriarhiei Române explicat pe înțelesul copiilor.

Ioana Revnic, scriitoare și profesoară de Limba română, a scris recent despre cum este organizată Biserica și cine o conduce, oferind astfel inspirație pentru școlile parohiale și activitățile de cateheză. Cea mai recentă dintre postări atinge însă și un aspect spiritual, de practică a vieții liturgice: copiii învață ce este un duhovnic.

Reluăm și aici postările, pentru uzul profesorilor de Religie și al lucrătorilor de tineret din cadrul parohiilor.

Cum e organizată Biserica Ortodoxă Română?

La ce biserică mergi duminică de duminică?

Ai prieteni acolo?

Ce îți place la biserica ta – cel mai mult?

Tu și toți oamenii care frecventați constant o biserică faceți parte dintr-o parohie.

Parohii există în sate, în cartiere, în orașe…

Parohiile „trăiesc” în jurul bisericilor și sunt păstorite de un preot paroh.

Sunt locurile în care credincioșii participă la slujbe, colaborează și se sprijină.

Oamenii sunt inima unei parohii, o inimă care bate în ritmul rugăciunii, al grijii și al dragostei.

Un preot mi-a spus că îți dai seama cât de uniți sunt credincioșii dintr-o parohie, dacă își trec unii altora numele pe pomelnicele de la slujbe. Asta arată că se roagă unii pentru alții și că își doresc binele.

Mai multe parohii mici fac parte dintr-o protoierie (sau protopopiat), precum cartierele – dintr-un oraș.

Orașele, comunele, satele alcătuiesc județe. Unul sau mai multe județe formează eparhiile. Dacă împreună au o suprafață geografică întinsă și mulți credincioși, acestea se numesc arhiepiscopii; iar dacă sunt ceva mai mici – episcopii.

Cele mai multe eparhii sunt formate dintr-un singur județ, dar sunt și altele în care intră din mai multe județe, de exemplu Episcopia Maramureșului și Sătmarului – care cuprinde județele Maramureș și Satu Mare; sau Episcopia Buzăului și Vrancei; sau Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului – cu județele Bistrița și Cluj.

Mai multe eparhii ortodoxe formează mitropoliile. Acestea sunt stabilite în funcție de câteva zone geografice în care sunt grupate și județele.

În țara noastră, județele formează câteva regiuni mari. Știi care sunt acestea? Oltenia, Muntenia și Dobrogea; Moldova și Bucovina; Ardealul, Maramureșul, Crișana și Banatul.

Mitropoliile sunt organizate foarte asemănător. Sunt șase mitropolii în România: Mitropolia Olteniei; Mitropolia Munteniei și Dobrogei; Mitropolia Moldovei și Bucovinei; Mitropolia Ardealului Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului; Mitropolia Banatului.

Biserica Ortodoxă Română, numită și Patriarhia Română, seamănă – așadar – cu o țară.

Te-ai gândit vreodată la asta?

De fapt, am putea spune că Biserica Ortodoxă Română este țara spirituală a românilor ortodocși.

Dacă îți plac numerele și mai ales dacă ele îți spun ceva, iată câteva despre Patriarhia Română.

În Patriarhia Română există peste 11 000 de parohii; 44 de episcopii în țară și în străinătate; și 10 mitropolii – 6 sunt cele enumerate deja de mai sus, iar 4 sunt în afara țării.

Mitropolia Basarabiei e în Republica Moldova.
Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale cuprinde românii din Franța, Belgia, Elveția, Marea Britanie și din alte țări aflate în acea zonă.
În Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord intră Germania, Austria și țările scandinave de la nordul lor.
Iar Mitropolia Ortodoxă Română a celor Două Americi e pe continentul american.

Fiecare piesă din acest „puzzle” e importantă. Fiecare parohie, fiecare protopopiat, fiecare eparhie, fiecare mitropolie din Patriarhia Română!

Indiferent de locul în care te afli, ești și tu un cetățean din „țara” Bisericii noastre. Tu poți face ca aceasta să fie unită, armonioasă și apropiată de Dumnezeu.

Cum ai putea contribui la ceva atât de important?

Exerciții pentru copii

După ce ai citit textul despre organizarea Bisericii Ortodoxe Române, răspunde la următoarele întrebări:

La ce biserică mergi, în fiecare duminică și care e adresa ei?
Ce îți place, în parohia din care faci parte?
Ce activități desfășori aici?
Din ce protopopiat face parte parohia ta?
Cărei eparhii îi aparține?
Care e numele Mitropoliei din care face parte eparhia?

Cine conduce Biserica?

Știi cine conduce Biserica?

Sfântul Apostol Pavel spune că Iisus Hristos este Capul Bisericii, iar noi suntem trupul. Pentru ca acest trup să rămână sănătos, e bine ca de el să se îngrijească și creștinii, și – mai ales – părinții spirituali ai acestora: așa cum de buna creștere a unui copil se îngrijesc, în primul rând, mama, tata, bunicii și alți adulți.

De bunul mers al Bisericii sunt responsabili, așadar, atât credincioșii, cât și oamenii care o conduc.

Biserica Ortodoxă Română e condusă de Sfântul Sinod, nu de un singur om – cum ai putea crede.

Cuvântul „sinod” provine din grecescul „synodos”, care înseamnă „adunare” sau „întâlnire” și se referă la o întrunire a conducătorilor bisericești, în cadrul căreia se rezolvă probleme religioase majore și se iau decizii importante pentru Biserică și pentru credincioși.

Conducătorii Bisericii sau ierarhii sunt Părintele Patriarh, mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii și toți arhiereii vicari (adică locțiitori) ai acestora.

Patriarhul României e președintele Sfântului Sinod.

Sinodul se adună în fiecare an, de cel puțin două ori, în ședințe de lucru. Acestea au loc, de regulă, primăvara și toamna.

Atunci, se discută despre transmiterea credinței, în zilele noastre, astfel încât învățăturile Bisericii să fie toate adevărate (adică așa cum ni le-au lăsat Mântuitorul, Apostolii și urmașii lor), iar cele care se adaugă să fie inspirate de Dumnezeu.

Tot la Sinod se iau decizii despre păstrarea tradițiilor și despre modalitățile în care putem să trăim creștinește în prezent.

În Sinod se hotărăște ce eparhii se înființează pentru românii din străinătate, cum trebuie să fie slujbele, ce sărbători se introduc în calendar, ce persoane au dus o viață sfântă și merită să fie cinstite ca sfinți ai lui Dumnezeu și multe alte lucruri care mențin unitatea, ordinea și armonia din Biserică. Se stabilește, de exemplu, și cum îi ajută Biserica pe oameni.

Dacă apar probleme sau situații dificile în Biserică, Sfântul Sinod le analizează și ia decizii înțelepte în legătură cu acestea.

În sfârșit, Sfântul Sinod colaborează cu celelalte Biserici Ortodoxe din lume, așa cum prietenii buni conlucrează și se ajută unii pe alții.

Gândește-te la Sfântul Sinod ca la o echipă care lucrează împreună pentru ca toată lumea să înțeleagă credința ortodoxă și să trăiască frumos, după învățăturile lui Dumnezeu.

Exerciții pentru copii

După ce ai citit textul despre SFÂNTUL SINOD, răspunde la următoarele întrebări:

Din ce limbă provine substantivul „sinod” și ce înseamnă în limba de origine?
Cine face parte din Sfântul Sinod?
De către cine e condus Sfântul Sinod?
Ce rol are Sfântul Sinod, în Biserica Ortodoxă Română?

Ce înseamnă să fii patriarh?

Știai că Biserica are un lider care o conduce și o reprezintă în fața liderilor de stat, de biserici sau de instituții importante din lumea întreagă?

Așa cum țara are un președinte, orice altă instituție – un director, Biserica are un conducător al ei, iar acesta este Patriarhul.

Totuși, nu conduce singur, ci împreună cu ierarhii din Sfântul Sinod, fiind președintele lui. Sfântul Sinod ia decizii pentru viața Bisericii

Patriarhul are cea mai înaltă funcție în ierarhia bisericească. Denumirea vine de la cuvântul grecesc „patriarchēs”, care înseamnă „șeful sau tatăl unei familii”. În familia Bisericii, Patriarhul este deci conducătorul ei și Părintele duhovnicesc al tuturor credincioșilor – mireni, monahi și clerici.

Astăzi, Patriarhul României este Preafericitul Părinte Daniel.

Dacă vreodată ai să îl întâlnești ori ai să îi scrii, i te poți adresa astfel: Preafericirea Voastră sau Preafericite Părinte Patriarh.

Ce alte titluri și alte responsabilități mai are?

Părintele Patriarh Daniel este și Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Munteniei și Dobrogei, îngrijindu-se atent de bisericile din această parte de țară.

Mai e și Locțiitor al Tronului Cezareei Cappadociei.

Cezareea Cappadociei, aflată în Turcia de azi, a fost un vechi centru religios, în fruntea căruia au stat ierarhi cunoscuți. Unul dintre ei e Sfântul Vasile cel Mare (330-379).

Dar Părintele Patriarh nu conduce o altă biserică din Turcia, cum ai putea crede. Titlul este simbolic și arată legătura dintre ierarhii români și tradiția ortodoxă de demult. Episcopul Bucureștilor îl poartă oficial de peste 250 de ani. Am putea spune că e ca un obiect de valoare, lăsat moștenire într-o familie, din generație în generație, iar acum a ajuns la Părintele Patriarh Daniel.

Cum îl recunoști la slujbe?

La slujbele religioase, este pomenit cu respect, iar felul în care e îmbrăcat arată autoritatea sa. Poartă haine albe. Pe cap – fes preoțesc alb sau o camilafcă monahală tot albă.

Are pe piept o cruce și două engolpioane, adică două icoane mici – una cu Mântuitorul și alta cu Maica Domnului.

Ce face patriarhul?

Slujește în fața lui Dumnezeu, slujește Biserica și e un slujitor al oamenilor, nu doar un îndrumător al lor.

Pe umerii săi apasă multe responsabilități.

Printre altele, Părintele Patriarh:

Reprezintă Biserica Ortodoxă Română în țară și în lume.
Convoacă și conduce Sfântul Sinod.
Are grijă ca deciziile acestuia să fie aplicate și respectate.
Se gândește la viitorul Bisericii, îl planifică și îl construiește, la fel cum un părinte construiește viitorul propriilor copii, sfătuindu-se cu întreaga familie.
Învață și îndrumă. Scrie scrisori pastorale și cărți duhovnicești, face vizite la bisericile din țară și din străinătate, pentru a fi aproape de oameni.
Aprobă proclamarea de noi sfinți.

Fii alături de patriarhul tău!

Mai presus de orice, Patriarhul este un părinte spiritual și se roagă pentru toți credincioșii. Poți și tu să te rogi pentru el!

Așa că data viitoare când vei merge la Sfânta Liturghie, amintește-ți de Patriarhul tău, scrie-i numele pe pomelnic și roagă-te pentru el!

Ce este un duhovnic?

Dicționarul explică: duhovnicul este preotul care îi spovedește pe credincioși.

În Taina Spovedaniei, îți mărturisești greșelile în fața lui Dumnezeu și în prezența acestui preot special, care te ascultă fără să te judece, te sfătuiește și te îndrumă. Mai mult, se și roagă pentru tine. De exemplu, la sfârșitul spovedaniei, duhovnicul spune rugăciunea prin care Dumnezeu îți iartă păcatele.

Cei care se spovedesc la el constant, cei care îi cer sfaturi și le urmează se numesc „ucenici” sau „fii duhovnicești”. Pentru ei, duhovnicul e un părinte spiritual și, în fața lui Dumnezeu, e responsabil pentru felul în care îi îndrumă pe aceștia. Însă fiecare om e răspunzător pentru faptele lui, pentru ascultarea sau pentru neascultarea sfaturilor primite de la preot.

Tu ai un duhovnic? Sau le spui numai prietenilor ce te apasă? Și ei te pot asculta, și ei te pot sfătui! La fel și părinții – care mereu te învață ce-i bine și ce-i rău. Mai există – de exemplu – psihologii, care sunt tot niște „specialiști” în suflete: și lor li te poți confesa, și ei te pot ajuta!

Ce are – în plus – un preot, față de toți ceilalți oameni obișnuiți?

Harul dumnezeiesc, primit când este hirotonit.

E foarte greu să explici ce e harul. E o putere spirituală, e un atom din puterea lui Dumnezeu, care îl ajută pe preot să slujească și să-i sfătuiască pe credincioși. Datorită harului, un preot săvârșește Sfintele Taine și slujbele bisericești, primește înțelepciunea de a-i învăța pe ceilalți, ajutându-i să găsească un drum spre Raiul promis de Tatăl nostru.

Harul e „firul” care îl leagă pe preot de gândul și de inima lui Dumnezeu. Așa înțelege ce vrea Dumnezeu de la oameni și poate transmite mai ușor, prin rugăciuni, ce-și doresc oamenii de la Dumnezeu.

Harul nu este vizibil, dar se manifestă prin lucrarea lui Dumnezeu în viața celor care vin la preot, cu credință.

De cele mai multe ori, la hirotonie un preot primește – printr-o rugăciune aparte – binecuvântarea de a-i spovedi pe credincioși, deci de a fi duhovnicul lor.

În trecut, duhovnicii erau de obicei bătrâni, deoarece responsabilitatea de a-i îndruma pe ceilalți venea după o viață de rugăciune, de fapte bune, de slujire la biserică, de cunoaștere a frumuseților și a bolilor sufletului omenesc.

În prezent, mai toți preoții căsătoriți sunt și duhovnici, însă la mănăstire nu toți preoții-călugări primesc imediat după hirotonie acest rol.

Crezi că un duhovnic are soluții la orice problemă a ta? El nu, însă Dumnezeu – DA!, iar tu ai un rol important în găsirea acesteia de către părintele tău.

Părintele Zaharia Zaharou, un călugăr care trăiește la o mănăstire din Anglia și care a fost ucenicul unui sfânt explică: „De mult ori se întâmplă ca noi, duhovnicii, să nu știm ce spunem. Oamenii vin și ne cer un cuvânt. Uneori cuvântul vine firesc, fără să ne dăm seama, altădată nu primim cuvânt. Nu depinde numai de noi, depinde și de credința persoanei care întreabă. O fetiță de 12 ani mi-a spus în spovedanie: «Uneori am gânduri de mândrie, spuneți-mi ce să fac». Și i-am zis: «Mulțumește-I Domnului pentru toate câte a făcut pentru tine, mulțumește-I pentru fiecare răsuflare pe care ți-o dă». Și fetița aceea mi-a «înhățat» cuvântul și a plecat bucuroasă!”

Eu nu am avut multă vreme un duhovnic și-atunci l-am întrebat pe un prieten cum să găsesc unul. „Roagă-te!”, mi-a spus el. Întâi nu l-am ascultat, apoi, după multe căutări zadarnice, am făcut ce-a zis și a funcționat!

Încă ceva: știai că există rugăciuni pentru părintele duhovnic? Le poți citi în cărți sau, dacă deocamdată ți se par prea complicate, te poți ruga pentru duhovnicul tău în cuvinte simple, de copil.