Barajul Leșu din județul Bihor a fost reabilitat și a revenit treptat în exploatare după aproape 12 ani. Este primul baraj din România reabilitat cu măsuri dedicate explicit biodiversității și protejării mediului înconjurător, informează Agerpres.
Procesul de reumplere controlată a acumulării a început în luna mai și se desfășoară etapizat, sub monitorizare permanentă. Lacul are un volum normal de retenție de 28,3 milioane de metri cubi și deservește aproximativ 225.000 de persoane, având rol în atenuarea viiturilor, regularizarea debitelor și gestionarea resurselor de apă.
Lucrările finalizate în cadrul proiectului de reabilitare au fost prezentate luni, în timpul unei vizite de lucru la Barajul Leșu. Proiectul reprezintă cea mai importantă investiție a Administrației Bazinale de Apă Crișuri finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
La vizita de lucru au participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, Marcel Daniel Dragoș, și reprezentanți ai instituțiilor implicate în realizarea proiectului.
Infrastructură adaptată provocărilor climatice

Diana Buzoianu a evidențiat importanța revenirii în exploatare a acumulării după o perioadă îndelungată în care aceasta a fost golită.
„Reumplerea acumulării Leșu, după aproape 12 ani, reprezintă un moment important pentru siguranța hidrotehnică a întregii regiuni. Împreună cu polderul Sălard, Barajul Leșu este una dintre investițiile strategice realizate prin PNRR pentru reducerea riscului la inundații”.
„Este o investiție de peste 113 milioane de lei care înseamnă mai multă siguranță în fața viiturilor, monitorizare modernă și o infrastructură adaptată provocărilor climatice”, a subliniat ministrul interimar.
Tehnologie de ultimă oră

Printre lucrările realizate se numără o scară pentru pești, menită să asigure continuitatea ecologică a Văii Iadului, trei insule plutitoare cu vegetație pentru biodiversitate și sisteme pentru interceptarea deșeurilor și a materialului plutitor. Au fost instalate și panouri solare pentru funcționarea independentă a unor echipamente.
Lucrările au inclus și impermeabilizarea paramentului amonte cu o geomembrană, soluție prezentată drept o premieră în România, precum și modernizarea sistemelor de control, monitorizare și alarmare. Sistemul SCADA permite supravegherea în timp real a parametrilor barajului, iar infiltrațiile pot fi urmărite prin fibră optică.
„Barajul Leșu a fost construit acum peste 50 de ani și, până la această investiție, nu primise niciodată o reabilitare de amploarea aceasta. E mai mult decât o reparație, suntem în fața unei refaceri din temelii, cu tehnologie de ultimă oră”, a subliniat Diana Buzoianu.
„Este mai verde decât a fost vreodată”

Lacul urmează să contribuie inclusiv la alimentarea cu apă a municipiului Oradea și a altor comunități din zonă, precum și la reducerea efectelor secetei și a riscului de inundații.
„Nu este doar reparat, este mai sigur, mai inteligent și mai verde decât a fost vreodată”, a evidențiat ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor.
Barajul Leșu a fost construit între anii 1969 și 1973 pe Valea Iadului, afluent de stânga al Crișului Repede, la aproximativ șase kilometri în amonte de satul Remeți, comuna Bulz. A fost golit în 2015, din cauza unor fisuri, pentru a intra într-un amplu proces de reabilitare integrală.
Foto credit: Facebook / Apele Române Crișuri





