„Devine o alegere, o moștenire pe care o păstrăm și, mai ales, un dar pe care suntem chemați să-l încredințăm copiilor noștri”, a transmis duminică Arhiepiscopul Atanasie al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu prilejul Zilei Limbii Române.
Înaltpreasfinția Sa a explicat că distanța nu poate anula legătura dintre limbă, familie și locul de origine.
„Omul poate pleca departe de locul în care s-a născut. Poate traversa țări și mări, poate deprinde alte limbi și poate ajunge să numească acasă un alt loc. Și totuși, undeva în adâncul ființei rămâne o casă pe care nu o poate lua nimeni: limba”.
Arhiepiscopul Marii Britanii și Irlandei de Nord a subliniat necesitatea transmiterii moștenirii culturale ca reper al identității românilor: „Este o formă de păstrare a memoriei și a comuniunii dintre generații. Un fel de a arăta că țara mea este cu mine, chiar dacă eu sunt departe de ea”.
„Un copil care învață limba părinților săi primește mai mult decât un vocabular. Primește cheia unei lumi”, a adăugat Înaltpreasfinția Sa.
Limba prin care se transmite credința
Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie a arătat valoarea duhovnicească a limbajului, prin rolul pe care acesta îl are în rugăciune și în transmiterea credinței: „Prin cuvinte poate fi ridicat un suflet căzut și poate fi vindecată o inimă rănită. Cuvântul descoperă dragostea și îl înalță pe om pe cele mai înalte culmi”.
„Există, așadar, și o memorie duhovnicească a limbii. Când rostim aceleași rugăciuni pe care le-au rostit părinții și bunicii noștri, nu repetăm pur și simplu niște cuvinte. Intrăm într-un șir nevăzut de generații care au căutat, au iubit, au suferit și, mai presus de toate, au nădăjduit în aceeași limbă”.
Totodată, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat misiunea părinților față de copiii crescuți în afara României.
„Un copil poate aparține deplin societății în care crește și, în același timp, poate purta cu bucurie memoria familiei din care vine. Poate avea două limbi fără să aibă două inimi”.
„Aici se descoperă și rostul atât de important al familiilor, al parohiilor și al școlilor noastre parohiale. Limba se păstrează atunci când este vorbită cu dragoste. Atunci când copilul o întâlnește în rugăciune, în cântec, în poveste, în prietenie, în Liturghie și în bucuria comunității, ea încetează să mai fie o obligație și devine apartenență”, a transmis arhiepiscopul.
Cuvinte care zidesc
IPS Atanasie a atras atenția asupra responsabilității pe care o presupune folosirea cuvântului: „Limba este frumoasă nu numai prin cuvintele pe care le-a moștenit, ci și prin ceea ce alegem noi să facem cu ele”.
„Pentru creștin, cinstirea limbii începe astfel cu sfințirea cuvântului. O limbă este cu adevărat cinstită atunci când în ea se spune adevărul cu iubire”, a precizat Înaltpreasfinția Sa.
Arhiepiscopul Marii Britanii și Irlandei de Nord a explicat că limba „devine uneori un fel de acasă purtat în suflet”, fiind transmisă „nu ca o povară a trecutului, ci ca un dar pentru viitor”.
„Să păstrăm, așadar, limba română în casele noastre, în rugăciunea noastră și în inimile copiilor noștri. Să o păstrăm curată și vie, capabilă să unească generațiile și să poarte mai departe credința și memoria celor dinaintea noastră”, a îndemnat la final Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie.
Ziua Limbii Române este celebrată anual în 31 august. Data amintește de momentul din 1989 în care Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea privind revenirea la limba română și la grafia latină. Republica Moldova a consacrat ulterior această zi drept sărbătoarea „Limba Noastră”, iar Parlamentul României a instituit-o în 2013, prin Legea 53.
