Miercuri, 1 aprilie, s-au împlinit 85 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, eveniment supranumit „Katyn-ul românesc”.
În aprilie 1941, Bucovina de Nord făcea parte din componența Uniunii Sovietice, în urma ultimatumului adresat Regatului României în iunie 1940.
Populația românească, majoritară, a fost vizată de o campanie de arestări și deportări, iar în acest climat de nesiguranță, mulți bucovineni au încercat să se refugieze în România pentru a scăpa de represiune.
În săptămânile premergătoare tragediei, au fost lansate zvonuri potrivit cărora pe 1 aprilie, frontiera cu România urma să fie deschisă, pentru a se permite trecerea.
Tragedia
Astfel, în dimineața zilei de 1 aprilie, între 3.000 și 5.000 de persoane s-au strâns într-o coloană și au pornit spre granița cu România.
La doar trei kilometri de graniță, în locul numit Varnița, lângă Fântâna Albă, coloana a fost somată să se oprească, însă a fost imediat întâmpinată cu rafale de mitralieră din mai multe direcții.
Supraviețuitorii au relatat că atacul a fost unul sistematic, iar răniții au fost, în multe cazuri, îngropați de vii alături de cei decedați în gropi comune săpate anterior. După masacru, terenul a fost arat și plantat cu brazi pentru a ascunde urmele atrocității.
Au pierit nord-bucovineni din 16 sate: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești.
Au murit bărbați, femei și copii, tineri și vârstnici.
Cinstirea memoriei victimelor
În 1 aprilie 2011, la împlinirea a 70 de ani de la eveniment, a avut loc ceremonia de sfințire a unei troițe închinate memoriei victimelor, în incinta Mănăstirii Putna.
Tot în 2011, Parlamentul României a instituit Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și în Basarabia.
În fiecare an, la Mănăstirea Putna se oficiază o slujbă de pomenire în memoria victimelor. Obștea a pus la dispoziția publicului versiunea electronică integrală a volumelor din colecția Destin bucovinean, dedicate suferinței românilor sub ocupație sovietică:
- Fântâna Albă – Golgota Neamului;
- Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947;
- Destinul Bisericii românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică;
- Refugiul (1940-1945).
Foto: Petre Huțan, supraviețuitor al masacrului de la Fântâna Albă. Credit: Cristina Nichituș Roncea
