Rolul Școlii și al Bisericii în formarea tinerilor și în păstrarea identității românești a fost tema unei conferinței organizate marți la Sibiu. Întâlnirea a aniversat împlinirea a 50 de ani de activitate a Şcolii Gimnaziale „Nicolae Iorga” din cartierul Hipodrom.
Conferința intitulată „Şcoala şi Biserica, piloni ai identităţii naţionale” a fost găzduită la Biserica „Înălţarea Domnului şi Sfântul Ierarh Nicolae”, unde s-au reunit elevi, părinți și cadre didactice.
Printre invitații întâlnirii s-au numărat pr. Constantin Necula, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, lect. univ. dr. Radu-Ştefan Racoviţan, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, și pr. Ioan Puia, slujitor al Parohiei Lazaret III.
Programul s-a deschis cu un moment artistic susţinut de membri ai Ansamblului Folcloric „Cindrelul-Junii Sibiului”, împreună cu elevi ai Şcolii Gimnaziale „Nicolae Iorga”.
Rolul școlii în educația copiilor
Părintele Constantin Necula le-a prezentat participanților câteva metode de învățare în viziunea pedagogiei Bisericii Ortodoxe. Printre acestea s-a numărat exemplul lui Nicolae Iorga, care a depus efort constant în munca sa.
„Şcoala nu este un loc doar de construit informaţii, ci de construit caractere şi vreau să vă rog frumos, copii, să vă lăsaţi formaţi în caracter de Şcoală. Când ai ca nume pe Nicolae Iorga trebuie să-i fiţi urmaşi cu un caracter foarte puternic. Una dintre cele mai mari calităţi ale lui Nicolae Iorga a fost că a muncit clipă de clipă”, a explicat părintele Constantin Necula.
Biserica şi Şcoala în Transilvania
În cadrul conferinței, lect. univ. dr. Radu-Ştefan Racoviţan a explicat contribuția bisericii și a școlilor românești în continuitatea identității naționale a românilor din Transilvania.
„În absenţa unor structuri statale proprii, pentru că de abia se crease Unirea de la 1859 şi a mai durat până la obţinerea independenţei din 1878, pentru românii transilvăneni, în afară de partidele naţionale pe care le-au înfiinţat în 1839, în Transilvania şi Banat, Biserica şi Şcoala românească au reprezentat singurele cadre instituţionale prin care s-au putut organiza şi s-au opus politicii de asimilare maghiară”.
Întâlnirea s-a încheiat cu prezentarea părintelui Ioan Puia despre personalitățile sibiene, care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării învățământului transilvănean.
