Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României. De ce este atât de importantă pastorația diasporei și în ce condiții se desfășoară?
Termenul de diaspora desemnează membrii unui grup etnic care-și părăsesc locul de origine și se împrăștie în lumea largă. Provine din greaca veche:
gr.v. dia speiro – „a împrăștia (semințe)”
Inițial, termenul s-a referit la Exilul Babilonian al evreilor după distrugerea Ierusalimului în secolul al VI-lea î.Hr. Ulterior, semnificația cuvântului a fost extinsă pentru a acoperi migrarea oricărei populații în afara granițelor țării de origine.
Migrația recentă a românilor este un fenomen fără precedent în istoria poporului nostru: numai între 2000 și 2015, România a pierdut o zecime din populație în acest fel (estimarea, bazată doar pe cifre oficiale, este una minimală).
Oferim câteva date despre diaspora românească de azi și importanța ei pentru viața Bisericii și pentru identitatea românească.
1. Cât de numeroasă este diaspora românească?
Diaspora românească este una dintre cele mai numeroase din lume. S-a spus în mass media că s-ar situa pe locul doi în lume după diaspora siriană, dar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a explicat de ce această statistică este falsă.
El a spus că românii din afara granițelor se împart în trei categorii:
- românii din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cernăuți (în Ucraina de azi)
- românii care nu au făcut niciodată parte din statul român: cei din Transcarpatia (Maramureșul istoric), cei de pe Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria) și aromânii răspândiți în Balcani
- diaspora propriu-zisă, formată din românii care au plecat peste granițe din voință proprie
„O greșeală frecventă când se estimează numărul lor este ca primele două categorii să fie incluse în ultima și atunci se spune că România a produs cea mai mare diasporă după Siria, ceea ce este fals”, a spus profesorul Dungaciu.
În realitate, date publicate într-un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, cuprinzând aproximativ 3,6 milioane de români migrați în țările OECD, la nivelul anului 2016.
2. Unde au plecat cei mai mulți români din diaspora?
Raportul OCDE arată că cei mai mulţi români din diaspora se află în Italia (peste un milion), Germania (680.000) şi Spania (573.000).
Deşi țările vorbitoare de limbi latine găzduiesc majoritatea emigranţilor români, Germania este destinaţia principală pentru cei cu studii superioare.
3. O zi anuală dedicată diasporei în Patriarhia Română
În 2009, Patriarhia Română a instituit „Duminica migranţilor români”, celebrată în prima duminică de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Ziua era marcată încă din 2006 în Mitropolia Moldovei, la iniţiativa Părintelui Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
4. Ce face Biserica pentru românii diaspora?
a) Sprijină crearea de noi parohii și filii
Românii au dus cu ei Ortodoxia în țările de adopție, iar viața liturgică îi ajută să-și păstreze identitatea. De aceea, în ultimul deceniu, una din prioritățile pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române a fost consolidarea comunităţilor româneşti din diaspora.
Patriarhia Română face eforturi să mențină unitatea și identitatea românilor prin înființarea de eparhii, protopopiate și parohii. În 2018, Biserica Ortodoxă Română avea 14 eparhii în diaspora. În cadrul acestora funcționau 1.303 parohii şi filii deservite de 1.098 de clerici.
b) Desfășoară programe sociale, educaţionale şi culturale
- Sprijin și implicare socială
Mai multe parohii organizează acțiuni filantropice pentru românii vulnerabili social, pentru unii români care au nevoie de tratament în străinătate, pentru copiii din zona rurală care au nevoie de sprijin pentru a merge la școală.
Recent, parohiile din diaspora au strâns bani pentru a sprijini spitalele Covid-19 din țară și a le asigura copiilor din România și din Basarabia tablete electronice pentru cursurile online.
Mai multe parohii din diaspora au dezvoltat și puncte de sprijin și găzduire pentru femeile în criză de sarcină.
Un astfel de proiect funcționează la Parohia Torino II, care are cea mai intensă implicare socială din Episcopia Italiei. Un punct pro-viață similar a fost organizat, prin implicarea Părintelui Mitropolit Iosif, și la Mănăstirea Godoncourt din Franța.
- Educație religioasă
Pr. Daniel Buda, Decanul Facultății de Teologie din Sibiu, a prezentat recent o situație a educației religioase în diaspora românească. Aceasta se desfășoară în țările unde există un acord între statul român și statul-gazdă, precum și în unele zone (din Germania, de exemplu) unde există procentul de ortodocși cerut de legea țării, pentru a se permite ora de Religie în școli.
Acolo unde ora de Religie nu se poate desfășura în școli, parohiile oferă programe de Școală Duminicală.
În 2018 a fost realizat un proiect pilot în Episcopia Italiei, împreună cu World Vision, care a asigurat formarea a persoanelor implicate în desfășurarea activităților catehetice din cadrul Școlii de Duminică. Ulterior, proiectul a fost introdus şi în Episcopia Spaniei şi Portugaliei.
- Activități pentru tineri
Parohiile desfășoară acțiuni de promovare a culturii și tradițiilor românești.
Într-un interviu oferit pentru Nepsis Roma, Arhidiaconul Sorin Mihalache spunea că
tinerii din diaspora „identifică mai clar componenta spirituală ca fiind o componentă esențială pentru viața lor”.
El mai adăuga că tinerii din diaspora sunt mai interesați de ceea ce reprezintă România și specificul naţional românesc, „au o anumită tentație de a conserva mai bine aceste lucruri”.
5. Unde funcționează parohiile din diaspora
Unele comunități de români ortodocși – de exemplu cele din Viena sau München – își construiesc propria biserică, altele cumpără proprietăți și le adaptează pentru viața liturgică ortodoxă și activitățile lor parohiale. Iar altele încheie înțelegeri cu bisericile romano-catolice locale pentru a folosi alternativ spațiile lor.
Anul omagial al pastorației românilor din afara României va fi o bună ocazie pentru a reconsolida legăturile diasporei cu țara și a sprijini românii de peste granițe să-și păstreze identitatea.
Articolul a fost actualizat cu cifra reală estimată de OECD pentru diaspora română din țările OECD: 3, 6 milioane de persoane.
Foto credit: Facebook / Episcopia Europei de Nord
