Anul bisericesc care s-a încheiat a fost marcat de realizări și de provocări. S-au construit biserici în diaspora, a fost proclamată canonizarea unui sfânt basarabean, iar activitățile cu tinerii au rămas prioritare. Pandemia de Covid-19 a fost cea mai mare provocare, dar și o ocazie de a demonstra jertfelnicia clericilor și credincioșilor, care au făcut din Biserică unul din cei mai importanți furnizori de sprijin și coeziune în criza sanitară.
Prezentăm o trecere în revistă a reperelor anului bisericesc care tocmai s-a încheiat.
5-8 septembrie 2019. La Craiova a avut loc a șasea ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși – ITO 2019. Tema evenimentului a fost „Cu toţii suntem un Potir! Credinţă, nădejde şi dragoste”. Au participat aproximativ 2.500 de tineri din Albania, Bulgaria, Grecia, Iordania, Liban, Republica Moldova, România, Siria, dar și din diaspora românească occidentală. Evenimentul de deschidere, moderat de Aurelian Temișan și Manuela Hărăbor, l-a avut ca invitat principal pe Părintele Patriarh Daniel și a cuprins momente artistice oferite de soprana Felicia Filip și rapsodul Tudor Gheorghe.
22 septembrie 2019. Prima biserică ortodoxă românească din Norvegia a fost sfinţită în oraşul Haugesund de Mitropoliţii Teofan al Moldovei şi Serafim al Germaniei împreună cu Episcopul Macarie al Europei de Nord. Parohia funcționa din 2013, iar în 2014 aceasta fiind încredinţată părintelui Dumitru Valeriu Chiorbeja.
29 septembrie 2019. Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a sfințit singura mănăstire ortodoxă românească din Elveția. După o perioadă petrecută la Castelul Rosière de la Grolley, Franța, proprietatea unei fundații a Diocezei Catolice de Lausanne, Genava și Fribourg, maicile au căutat un loc mai liniștit și mai retras, unde să-și urmeze rânduiala de rugăciune și muncă. L-au găsit la Les Sciernes d’Albeuve, în Elveția, unde obștea s-a stabilit în 2013.
27 octombrie 2019. Canonizarea Episcopului Dionisie Erhan a fost proclamată la București de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, hramul Catedralei Patriarhale. Citirea tomosului sinodal s-a făcut în prezența Patriarhului României, a membrilor Sfântului Sinod, a reprezentanților Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Rusă) și ai Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și în fața miilor de pelerini din toată țara. Sfântul Ierarh Dionisie Erhan primise la Botez numele Dimitrie. A fost trecut în rândul sfinților în 25 octombrie 2018, la o sută de ani de la Marea Unire, fiind toată viața un fervent promotor al acestui ideal național.
28 octombrie 2019. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de dosarul de canonizare a Cuviosului Părinte Arsenie de la Mănăstirea Prislop (Arsenie Boca) depus de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, urmând ca acesta să treacă printr-un proces amănunțit de evaluare.
17 noiembrie 2019. Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului, Episcopul Timotei al Spaniei și Portugaliei și Arhiereul vicar Teofil de Iberia au sfințit prima mănăstire ortodoxă română din Portugalia, construită în mai puțin de un an. Aşezământul monahal se află la Aldeia de Santa Margarida și a fost prezentat anul acesta într-un material realizat de urnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț care străbat Europa într-o autorulotă și documentează viața românilor din străinătate.
30 noiembrie 2019. La Johannesburg, în Africa de Sud, Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, delegatul Patriarhului Daniel, a sfințit prima biserică românească din Africa. Parohia era funcțională din anul 2000, în prezent parohul ei fiind Părintele Vasile-Răzvan Tatu.
13 februarie 2020. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Arhimandritul Benedict Vesa pentru rangul de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Episcopul vicar Benedict Bistrițeanul este lector universitar la catedra de Spiritualitate Ortodoxă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și a fost a fost tuns în monahism la Mănăstirea Nicula în ianuarie 2015.
16 martie-15 mai 2020. Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu una dintre cele mai importante provocări ale acestor decenii: starea de urgență impusă de pandemia de Covid-19, cu toate consecințele ei: restricțiile sanitare, care au vizat inclusiv participarea credincioșilor la slujbe și modul de administrare a Sfintelor Taine, nevoia de intensificare a sprijinului filantropic pentru comunitățile vulnerabile social, precum și frământările credincioșilor și problemele psihologice produse de situație.
Biserica a fost prezentă peste tot unde a fost nevoie:
- a colaborat cu autoritățile pentru respectarea normelor de protecție sanitară destinate opririi răspândirii noului coronavirus la nivel de comunitate;
- a oferit o vorbă de încurajare și pace acolo unde era nevoie de liniștire;
- a sprijinit spitalele pentru achiziționarea în regim de urgență a echipamentului medical de care aveau nevoie;
- a oferit locuri pentru carantină;
- a pus la dispoziţie o platformă online pentru sprijinul persoanelor afectate de criza sanitară și starea de urgență impusă pentru rezolvarea ei;
- a ajutat cu alimente, medicamente, produse de igienă, măști de protecție și uneori chiar și mici sume de bani, numeroasele cazuri sociale de familii rămase fără venituri în urma închiderii activităților economice – valoarea totală a sprijinului oferit în timpul stării de urgență a fost de 4,3 miloane de euro;
- s-a rugat și se roagă permanent pentru încetarea epidemiei, ocrotirea celor sănătoși, vindecarea bolnavilor și întărirea personalului medical cu putere de sus – în acest scop, Părintele Patriarh Daniel a creat și o rugăciune specială care se citește până azi la sfârșitul tuturor slujbelor bisericești;
- Printr-un protocol de colaborare cu Ministerul de Interne, Biserica s-a îngrijit ca toți cetățenii români aflați în izolare la domiciliu ca urmare a stării de urgență să primească acasă Sfânta Lumină care se distribuie de Paști, înaintea Sfintei Liturghii oficiate de Învierea Domnului.
20 mai 2020. Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a trecut la Domnul după ce s-a luptat o lună de zile cu noul coronavirus. Ierarhul, foarte atașat de Bucovina, zona pe care o păstorea duhovnicește, a fost foarte îndrăgit de credincioși. Cu vârsta de 90 de ani, era cel mai vârstnic membru al Sfântului Sinod. În 1992, la scurt timp după ce a fost numit Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, i-a adresat Regelui Mihai invitația de a petrece Sfintele Paști la Mănăstirea Putna. A fost prima vizită în țară pe care autoritățile post-comuniste i-au permis-o suveranului.
15-28 iunie 2020. Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române a organizat primul concurs propriu de fotografie, care a avut ca temă „Viaţa Bisericii în timp de pandemie”. Juriul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal și a fost compus din fotograful Sorin Onişor şi fotografii Agenţiei de ştiri Basilica şi ai Ziarului Lumina: Raluca Ene, Mircea Florescu, Mihnea Păduraru, Luigi Ivanciu. Premiile, în valoare de 3.800 de lei, au fost acordate lui Mihai Alexe, Andrei Candrea și Georgianei-Mădălina Cimpoeru. Fotografiile înscrise în concurs au ilustrat emoția, speranța, bucuria smerită și răbdarea cu care credincioșii au parcurs starea de urgență, asistând la slujbe de la distanță sau în condiții speciale.
8 iulie 2020
- Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, că Patriarhia Română susține păstrarea statutului de muzeu pentru Basilica Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul).
- Episcopia Română a Australiei și Noii Zeelande a informat că la Melton, în statul australian Victoria, continuă lucrările la prima mănăstire ortodoxă românească din emisfera sudică. Aceasta va avea hramul Izvorul Tămăduirii și va cuprinde un centru social și unul cultural, un paraclis episcopal și o biserică ce va purta hramul „Sfinții Trei Ierarhi Români: Andrei Șaguna, Grigorie Dascălul și Teodosie de la Brazi”.
16 iulie 2020. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care declară data de 16 august drept „Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor”. Inițiată de Dep. Daniel Gheorghe, legea are scopul de a informa publicul, inclusiv tinerii, despre rolul creștinismului în istoria României și despre natura și amploarea persecuției creștine, care continuă și în prezent. Patriarhia Română a emis un comunicat de apreciere privind inițiativa care a devenit lege pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și conștientizarea violențelor împotriva creștinilor, iar Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre inițiativă într-una din omiliile sale.
19 iulie 2020
- La ședința de lucru a Sfântului Sinod a fost ales noul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în persoana Preasfințitului Calinic, care era Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor din 1991. Născut la Iași, în 1957, acesta s-a închinoviat la Mănăstirea Putna în 1980, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism. În 1990 a fost numit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, stareț al Mănăstirii Râșca.
- Reprezentanții filialelor Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) au fost felicitați de Patriarhul României cu ocazia împlinirii a 30 de ani „de existență și de activitate, de slujire a Bisericii și a țării”. ASCOR a fost fondată în 14 iunie 1990 la București cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. Asociația are caracter național, cu filiale în toate centrele universitare din țară, și desfășoară activități spirituale, culturale și social-filantropice.
26 iulie 2020. A fost întronizat, la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, noul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. În mod simbolic, mantia a fost adusă de arhimandriții Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, și Nectarie Clinci, Starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei. Pe partea dreaptă a pieptului, era împodobită cu icoana Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, iar pe partea stângă cu icoana Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Acest moment a confirmat că cei doi ierarhi ai Bucovinei, care au candidat amândoi la demnitatea de arhipăstor, vor da curs îndemnului Părintelui Patriarh Daniel de a colabora pentru a spori unitatea în duh a eparhiei.
31 iulie 2020. La Catedrala Națională erau în curs placările cu piatră, tencuiala decorativă, pictura în mozaic şi lucrările la subsolurile adiacente. În interiorul lăcaşului de cult se continua montajul mozaicului de la cota +28 în jos, după ce 50% din pictura în mozaic a altarului a fost realizată la jumătatea lunii iunie. Conca absidei altarului este complet îmbrăcată cu mozaic, inclusiv decorațiile de la nivelul ancadramentelor ferestrelor și brâul dinspre naos
16 august 2020. A fost marcată pentru prima dată „Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor”. Mai multe clădiri din Capitală și din țară au fost iluminate în roșu, culoarea martiriului. Evenimentul a beneficiat de o amplă expunere în presa internațională.
- a pledat pentru îmbinarea în școlile publice a achiziției de cunoștințe cu formarea de atitudini și valori, explicând că în formarea celor din urmă familia și Biserica au un rol crucial. „Școala despărțită complet de Biserică este una fără reper”, a afirmat el.
Foto credit: Basilica.ro, Presidency.ro
Urmărește-ne și pe Twitter: @AgentiaBasilica și @BasilicaPhotos!
Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.
