S-au împlinit 113 ani de la nașterea Mariei Tănase, „Pasărea Măiastră” a muzicii românești.
S-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, cartierul Tineretului azi, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase, originar din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe Valea Amaradiei și al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu.
Tatăl i-a spus soției „să lepede” copilul înainte de naștere, fiindcă erau săraci, dar mama viitoarei artiste a ignorat cerința lui, fiindcă era cu frică de Dumnezeu. Mai târziu, viața familiei avea să fie înfrumusețată de trilurile acestui copil talentat.
Maria Tănase a debutat în 1921, la serbarea de sfârșit de an a școlii primare din Tăbăcari. A fost nevoită să abandoneze liceul în ultimul an, pentru a munci alături de părinți.
În 1929 s-a îndrăgostit de un medic și a rămas însărcinată, iar acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, un act pe care artista l-a regretat toată viața, deoarece nu a mai putut avea copii. Sfârșitul acestei relații adolescentine a împins-o și pe calea dependenței de tutun, care avea să-i ruineze cariera și sănătatea.
Începutul carierei artistice
În 1934 a debutat pe scena Teatrului Cărăbuș, condus de Constantin Tănase, unde a fost remarcată de folcloristul Harry Brauner, care a ajutat-o să-și lanseze cariera artistică.
În anul 1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, în 1936 a imprimat cântecele populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, iar în 1938 a debutat în direct la Radio București.
„Ne aflăm în fața unui fenomen!” a exclamat atunci compozitorul Theodor Rogalski. „N-am auzit până azi niciun cântăreț izbutind să interpreteze cu asemenea talent și originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului și melodiei.”
Au urmat invitațiile de a cânta la radio, în localurile de lux din Capitală, dar și în străinătate.
Relația cu Brâncuși
O relație remarcabilă s-a născut la întâlnirea cu artistul Constantin Brâncuși, în 1938.
„Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră!” îi spunea Brâncuși. „Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu.”
În 1939, artista a reprezentat România la Expoziția Universală de la New York, unde a cântat inclusiv în fața a doi președinți americani și a unor personalități culturale ca muzicianul Yehudi Menuhin sau scriitorul André Gide.
În vremea guvernului legionar (octombrie 1940 – ianuarie 1941), Maria Tănase înregistrările ei au fost distruse de Garda de Fier sub pretextul că „distorsionau folclorul românesc autentic”, adevăratul motiv fiind însă asocierea ei cu mentori ca Harry Brauner și Stephan Roll, de origine evreiască.
În timpul războiului, Maria Tănase a participat, alături de artiști ca George Enescu, George Vraca și Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru răniți sau la unitățile militare – spre exemplu, la Pomul de Crăciun organizat la Regimentul de Gardă Călare, unde au fost prezenți Regele Mihai și Regina Mamă Elena, precum membri ai guvernului.
În timpul comunismului
Există bănuieli că artista ar fi colaborat cu fostele servicii de spionaj românesc înainte de instaurarea comunismului în perioada tulbure a anilor 1940. Imediat ce i s-a permis să cânte, statul român a trimis-o într-un turneu de diplomație culturală în Turcia, unde i s-a promis cetățenie, angajament artistic permanent și o vilă pe o insulă, dar artista a refuzat.
S-a bucurat de relativă libertate în comunism, chiar dacă Securitatea o urmărea după ce refuzase colaborarea cu temuta instituție. În 1950, s-a căsătorit cu jurnalistul Clery Sachelarie.
În 1952, a devenit profesoară de canto popular la Școala medie de muzică nr. 1 din București, iar în 1955 și 1957 a primit Premiul de Stat, respectiv titlul de Artist Emerit.
În decembrie 1957 a jucat alături de Florin Piersic în coproducţia româno-franceză „Ciulinii Bărăganului”, după romanul lui Panait Istrati.
Între 1953 și 1961, Maria Tănase a înregistrat 24 de albume, dintre care patru în limba franceză – unul fiind premiat.
În 1963, i s-a făcut rău pe scenă, medicii descoperind un cancer pulmonar. A trecut la Domnul în 22 iunie 1963.
A lăsat cu limbă de moarte nepoților, prin testament, să nu fumeze niciodată.
Sursa: Radio România Cultural
Foto: Creative Commons
