Spiritualitate

Vicarul Timocului despre Sf. Magdalena de la Mălainița: Dumnezeu a adus mănăstirea pe locul unde a trăit ea

Foto creditFacebook / Bojan Aleksandrovic

„Ideea nu a fost să fie aici nici biserică, nici mănăstire”, spune Pr. Boian Alexandrovici, Vicarul Ortodox Român al Timocului, care, începând din 2003, a construit împreună cu familia un sfânt așezământ la Mălainița, în Serbia.

El spune că Dumnezeu a adus mănăstirea pe locul unde a trăit Sf. Magdalena de la Mălainița. „A fost pecetea pe viața ei din partea lui Dumnezeu”, a subliniat preotul. „Acesta a fost degetul lui Dumnezeu: Vreau acolo unde a trăit un sfânt.”

Cu prilejul proclamării locale a canonizării sfintei,  părintele vicar a stat de vorbă cu Iuliana Lazăr, realizatoarea Jurnalului Trinitas, căreia i-a relatat, în fermecătorul dialect local, amănunte despre personalitatea, viața și influența sfintei, precum și despre românii din regiune.

Locul unde ultima biserică s-a construit în 1833

Pr. Boian Alexandrovici, Vicarul Timocului, alături de Mitropolitul Ioan al Banatului, la proclamarea locală a canonizării Sf. Magdalena (Măndălina) de la Mălainița din 13 septembrie 2026. Foto: Facebook / Bojan Aleksandrovic

„Ea, când păzea oile, mergea după ele și cânta. Avea un săcui pe mână plin de cărți și citea și cânta. Așa că se ruga întotdeauna. Prin rugăciunile, postul și viața ei, ea a sfințit locul ăsta. Și sunt sigur că lui Dumnezeu i-a plăcut locul sfințit cu viața ei și a vrut ca aici să se ridice mănăstire.”

La Mălainița, unde a trăit sfânta, nu se mai construise biserică de aproape două secole. Cea mai apropiată biserică era la 5-6 kilometri și în ea se slujea în slavonă, o limbă eclezială veche pe care nici măcar sârbii nu o înțelegeau.

Mulțumită ei s-a păstrat Ortodoxia

Fotografia Sf. Magdalena (Măndălina) de la Mălainița. Foto: Facebook / Bojan Aleksandrovic

„Și atunci au mers oamenii la vrăjitoare, pentru că vrăjitoarele descântau în limba lor și ei înțelegeau”, a relatat Vicarul Timocului.

„Sfânta Magdalena știind și sârbă, și română, îi învăța să nu se ducă la vrăjitoare, să vină la biserică și ea o să le traducă învățătura și să le spună tot. Și le traducea pe românește. Putem să spunem că mulțumită ei s-a păstrat Ortodoxia.”

Părintele Boian Alexandrovici a subliniat că sfânta nu avea carisma celor care influențează mulțimile, ci simplitatea celui care ține rânduiala cea bună și astfel a influențat enorm, chiar dacă discret, comunitatea românească locală.

„E greu de explicat cât a fost importantă și cât a fost ea simbolul legăturii omului cu Biserica și cu Dumnezeu”, spune Vicarul Timocului. „Oamenii, când aveau vreo situație grea, își aduceau aminte de Dumnezeu și spuneau: Ei, țineți mine cum făcea Mama Măndălina?

Vindecări minunate după rugăciune la mormântul sfintei

Portretul Mamei Măndălina veghează casa memorială de la Mălainița. Foto: Facebook / Bojan Aleksandrovic

Sfânta a fost adusă de la Negotin, unde era înmormântată, și reînhumată la Mălainița cu ani înainte de canonizare, ca ctitor duhovnicesc al sfântului așezământ.

„Nu ne-am gândit atunci la canonizare. Și atunci, oamenii din sat care au cunoscut-o spuneau: Ei, Mama Măndălina, uite cum a trăit ea și a rânduit Dumnezeu, că acum și în biserică să fie îngropată.”

Părintele Boian Alxandrovici a relatat și câteva minuni ale sfintei.

„Au fost câteva cazuri, unii oameni bolnavi, chiar cineva foarte tânăr. Trebuia să se ducă la terapie, un an să fie în spital. Și, înainte de a pleca, am spus: Veniți să facem rugăciune, că știu că unii foarte credincioși, unele maici sau călugări care s-au rugat la mormânt au găsit vindecare.”

„L-am uns pe copilul acela cu ulei din candelă, i-am făcut o rugăciune, i-am spus să se roage și i-am dat o iconiță. După trei zile – în loc de un an – s-a întors vindecat. Și avea o boală foarte grea”, a mărturisit preotul.

El a mai relatat două cazuri în care rugăciunile către sfântă l-au ajutat personal să depășească două probleme grave de sănătate.

Despre vicariat

Vizita din 2022 a Episcopului Ieronim al Daciei Felix, chiriarhul locului, la Mănăstirea Mălainița. Foto: Episcopia Daciei Felix

Vicariatul Timocului cuprinde 26 de comunități de credință, între care și Mănăstirea Mălainița. Acest așezământ monahal include mai multe sfinte altare, dintre care unul în jurul unui picior de Sfântă Masă de la o biserică locală construită din lemn în 1807 și risipită între timp.

Vicariatul cuprinde românii de pe Valea Timocului, Valea Moravei și din Munții Omoli.


Materialul, realizat și filmat de Iuliana Lazăr și Dragoș Ianoși, va fi difuzat în curând la Trinitas TV. De asemenea, o docudramă despre viața Sf. Magdalena de la Mălainița, realizată de Arhid. Gheorghe Popa, poate fi urmărită pe Trinitas Film, unica platformă de streaming din lume dedicată conținutului creștin ortodox.

Vezi și:

Distribuie
Pe același subiect

Abonează-te la Binele de știut

Newsletterul Basilica va aduce săptămânal în inbox vești din viața Bisericii

Alte știri
  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5