S-au făcut descoperiri arheologice remarcabile în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” din Mangalia, județul Constanța, informează Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).
În cadrul cercetărilor sistematice recente, coordonate de specialiștii MNIR, au fost identificate artefacte de valoare, propuse pentru clasarea în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
Printre descoperiri se numără podoabe din aur, sticlă și bronz, inclusiv trei cununi funerare din bronz aurit, imitate după frunze de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe ceramice aurite, precum și două sarcofage sculptate și pictate din calcar și marmură.
Acestea, datate în secolul al III-lea î.Hr., au fost găsite într-un cavou din piatră cu boltă semicilindrică, situat într-o movilă funerară monumentală de 12 m înălțime și 70 m diametru, cea mai mare din sudul Dobrogei.
Cavoul, aparținând unei familii influente de greci din Callatis, reflectă influențe macedonene și arhitectură sofisticată. Deși jefuit în antichitate, movila a fost reparată și reinvestită simbolic, conținând rămășițele a doi oameni, unul posibil feminin, de 16-18 ani, și altul de 8-11 ani.
Vestigii aristocratice
Callatis, fondat în secolul al IV-lea î.Hr de grecii din Heracleea Pontica și Megara, a fost un centru prosper al Mării Negre, cunoscut pentru bogăția și influența sa.
Necropola sa tumulară, cu aproape o mie de movile, ilustrează ambițiile aristocratice ale comunității. Cercetările recente, inițiate în 2017 prin Proiectul Kalla și continuate din 2023 de MNIR cu finanțare de la Ministerul Culturii, reprezintă prima investigație sistematică a unui astfel de tumul din România, folosind tehnici non-invazive pentru localizarea cavoului la 9 m adâncime.
Artefactele, inclusiv podoabele și sarcofagele, au fost aduse la MNIR pentru conservare și studiu, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică și alte instituții.
Documentarea fotogrammetrică și LiDAR, realizată de Gigapixel S.R.L., va facilita reconstituirea virtuală a monumentului.
Rezultatele preliminare vor fi expuse și în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, între 12-14 septembrie 2025, la MNIR. Aceste artefacte, care vor îmbogăți colecțiile MNIR, oferă noi perspective asupra lumii greco-traco-macedonene din secolele IV-III î.Hr și subliniază importanța conservării patrimoniului cultural național.
Foto credit: Muzeul Național de Istorie a României
