Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este liderul creștinilor ortodocși români din țară și din diaspora, astfel că evenimentele la care participă și mesajele pe care le transmite se bucură de un interes și impact firesc în Biserică și societate.
Anul acesta a fost deosebit prin faptul că atât Biserica Ortodoxă Română, cât și autoritățile de stat – printr-o decizie a Parlamentului României – au marcat Centenarul Patriarhiei Române, adică împlinirea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii noastre la rangul de Patriarhie, act ce a confirmat independența și unitatea statului român.
Iată câteva din mesajele transmise și evenimentele la care a participat Patriarhul României în 2025:
Patriarhia Română, făclie a credinței și unității naționale
În Biserică, 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea în prima zi din anul calendaristic, 1 ianuarie.
Această aniversare „nu este doar o celebrare a trecutului, ci și o chemare la recunoștință față de înaintașii noștri și reflecție asupra rolului Bisericii noastre în viața poporului român”, a transmis atunci Preafericirea Sa.
„Patriarhia Română a fost, de-a lungul celor 100 de ani de existență, o făclie nestinsă a credinței și a unității naționale, iar duhovnicii și mărturisitorii ortodocși români din secolul al XX-lea au fost adevărați apărători ai credinței ortodoxe în fața încercărilor și prigoanelor.”
Unitatea națională a impus reorganizarea bisericească
În 4 februarie, când s-au împlinit 100 de ani de la aprobarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a actului de înființare al Patriarhiei Române, Părintele Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, după care a fost citit Tomosul Sinodal de proclamare a noilor sfinți cuvioși și mărturisitori din secolul XX canonizați recent.
La Sfânta Liturghie, Patriarhul Daniel a utilizat cârja arhierească pe care Patriarhul Miron Cristea, primul Patriarh al României, a primit-o în dar de la Regele Ferdinand, cu ocazia întronizării din 1925.
„Împlinirea unui secol de la înființarea Patriarhiei Române constituie un prilej de cunoaştere mai profundă a istoriei Bisericii noastre, strâns legată de viața poporului român și de aspirațiile lui către unitate și libertate”, a explicat atunci Patriarhul României.
„Patriarhia Română a fost înființată la 4 februarie 1925, într-un context istoric luminat de Marea Unire din 1918, care a adus împreună toate provinciile istorice românești într-un singur stat unitar. Unitatea națională, realizată prin acest act istoric, a impus şi necesitatea unei reorganizări a Bisericii Ortodoxe Române, care să reflecte noua realitate politică și teritorială.”
Ora de religie, o necesitate, nu un privilegiu
Peste numai o lună de la serbarea Centenarului Patriarhiei Române, în Duminica Ortodoxiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aniversat și 35 de ani de la primirea arhieriei.
Cu acest prilej, Patriarhul României a afirmat că lucrarea Preafericirii Sale „s-a făcut totdeauna împreună cu membrii Sfântului Sinod, cu ostenitorii de la Centrele Eparhiale de la Timișoara, Iași și București, cu tot clerul din Biserica Ortodoxă Română și cu toate organizațiile și asociațiile din această Biserică”.
De asemenea, a evocat reintroducerea orei de religie în școli, despre care a spus că nu există ca un privilegiu, ci ca o necesitate culturală și o restabilire a unei dreptăți istorice.
„Au fost încercări multe, după cum au fost și încercări de a scoate simbolurile religioase sau icoanele din școli, însă credința poporului a fost mai tare decât ideologiile vremelnice. De aceea, noi considerăm că avem datoria de a transmite mai departe comoara, odorul credinței creștine, care este însăși prezența lui Hristos în sufletele oamenilor”, a concluzionat Patriarhul României.
Mirul arată prețuirea Bisericii pentru Hristos
„Mirul arată prețuirea Bisericii pentru Hristos cel jertfelnic. E o prețuire a iubirii Lui jertfelnice, iar Euharistia arată tocmai același lucru, iubirea Lui jertfelnică, care se dăruiește pentru viața lumii”, a spus Părintele Patriarh Daniel în Postul Mare, când în Biserica Ortodoxă Română a fost oficiată Rânduiala Sfințirii Marelui Mir.
Această afirmație a explicat și de ce rânduiala respectivă se oficiază în Sfânta și Marea Joi, când a fost instituită Sf. Euharistie prin Cina cea de Taină.
Sf. Elena, model de conducător creștin
Sfânta Împărăteasă Elena a fost „primul pelerin creștin în Țara Sfântă” și „ne-a lăsat o moștenire spirituală de o valoare inestimabilă”, a spus Patriarhul României la aducerea în țară a moaștelor întregi ale sfintei.
„Prin exemplul său de credință, evlavie și dărnicie, pentru că a ajutat o mulțime de săraci, ea reprezintă pe conducătorii creștini, ctitori de biserici și binefăcători ai poporului”.
Trupul întreg al sfintei a fost adus în pelerinaj în România în contextul celor două hramuri ale Mănăstirii Pantocrator din județul Teleorman, dar și al Centenarului Patriarhiei Române, poposind în drumul spre mănăstire și la Catedrala Patriarhală.
Aproximativ 90.000 de pelerini s-au închinat la moaștele sfintei – aduse în România după ce, în opt secole, au mai ieșit doar de două ori din Biserica Sant’ Elena din Veneția, unde sunt păstrate.
O rugăciune pentru România
Părintele Patriarh Daniel a fost prezent și la ceremonia de la Parlamentul României în cursul căreia Nicușor Dan a depus jurământul ca Președinte al României. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit o rugăciune impresionantă pentru România și pentru cei care conduc satele, orașele și instituțiile țării.
„Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel Ce cu negrăita bunătate a Ta și înțelepciunea Ta ai purtat de grijă neamului nostru românesc, ca să faci din el un popor credincios Ție, și ai dat spre moștenire țara aceasta, România, în care ai întemeiat Biserica Ta pentru poporul român, iar prin ea ai sfințit pe strămoșii noștri și i-ai făcut vrednici să slujească Ție ca Domnului și Împăratului tuturor, caută cu milă din lăcașul Tău cel sfânt asupra țării acesteia, România, și asupra poporului nostru drept credincios”, s-a rugat Preafericitul Părinte Daniel.
Taina Bisericii și taina familiei
Mesajul transmis de Patriarhul României de Ziua Copilului în acest an a aprofundat teologia comuniunii și comunității: „Între taina Bisericii lui Hristos și taina familiei creştine există o legătură profundă (cf. Efeseni 5, 32)”, scria Preafericirea Sa în mesaj.
„După cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, familia este biserica de acasă, în care copilul începe să simtă taina iubirii părintești a lui Dumnezeu pentru oameni și în care învață iubirea filială și fraternă acasă şi apoi în biserica parohială, ca iubire filială şi fraternă în Hristos.”
„Faptul că Dumnezeu Fiul S-a născut ca Om, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și a crescut în familie, fiind iubit de Maica Domnului şi de Dreptul Iosif, tatăl Său adoptiv, ne arată de ce termeni duhovniceşti de bază din Biserică, precum părinte/frate/fiu duhovnicesc, mama (maică)/soră/fiică duhovnicească, sunt preluați din vocabularul prin care desemnăm membrii familiei conjugale.”
Capul Sf. Ioan Gură de Aur, chemare la ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu
În iulie, la sărbătoarea Aducerii moaștelor Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou la București, Starețul Efrem de la Mănăstirea Vatoped din Sf. Munte Athos a adus în pelerinaj în România capul Sf. Ioan Gură de Aur.
Prezența acestor moaște este „o chemare la ascultare mai profundă a Cuvântului lui Dumnezeu”, a spus atunci Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Cu prilejul vizitei starețului athonit, a fost lansată și Psaltirea de la Vatoped, o ediție bilingvă (în greacă și română) care include textul grecesc care a circulat în manuscrisele bizantine.
O reflecție despre Catedrala Națională
Aniversarea zilei de naștere i-a oferit Patriarhului Daniel ocazia pentru a face o precizare importantă despre Catedrala Națională:
„Catedrala Națională este națională nu pentru că este sprijinită de guvern, pentru că multe biserici de la noi și multe lăcașuri de cult din alte confesiuni și din alte religii sunt sprijinite de stat, ci pentru că este închinată eroilor români.”
Așadar, Catedrala „are o semnificație deodată religioasă și patriotică, națională”, a subliniat Preafericirea Sa.
Mesaj despre teologie și tehnologie
Un mesaj important pentru societatea actuală a fost transmis la începutul lunii octombrie de Întâistătătorul Bisericii noastre la Conferința Internațională ,,Teologia ortodoxă și ontologia teologiei: urmări antropologice, politice, economice, sociale și culturale”, organizată la Tesalonic.
„Conform teologiei ortodoxe, tehnologia nu constituie în sine un pericol, ci este darul lui Dumnezeu pentru om”, a subliniat Preafericirea Sa.
„Aceasta devine însă problematică, atunci când nu slujește omului, ci tinde să îl înlocuiască, când eficiența, controlul și utilitarismul tehnologic sunt absolutizate în detrimentul valorilor libertății, demnității și spiritualității persoanei umane.”
Sfințirea picturii Catedralei Naționale, un nou început
Sfințirea picturii Catedralei Naționale „este o mărturie a unității în Ortodoxie și a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă și demnitatea Bisericilor locale”, a spus Preafericirea Sa la ceremonia din 26 octombrie, la care a participat și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.
Patriarhul României le-a mulțumit tuturor celor implicați în eveniment și în construirea și pictarea Catedralei.
„Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de binecuvântare şi bucurie, de întărire a credinţei şi a iubirii frățești, știind că sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi şi un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor!” a încheiat Preafericirea Sa.
Înaltă distincție pentru Patriarhie: Prețuire pentru activitatea Bisericii
Tot în octombrie, Președinția României a decernat Patriarhiei Române Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Mare Ofițer.
Distincția „reprezintă un important semn de prețuire pentru întreaga activitate desfășurată de Biserica Ortodoxă Română, în promovarea valorilor spirituale, culturale și morale creștin ortodoxe”, a transmis Patriarhul României.
De asemenea, Președintele Nicușor Dan i-a acordat Ordinul Crucea României în Grad de Colan Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, aflat în România cu prilejul hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale și al sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale.
Secretul frumuseții mozaicului de la Catedrala Națională: rugăciunea de obște și smerenia pictorilor
După sfințirea picturii Catedralei, Părintele Patriarh Daniel le-a oferit distincții pictorilor bisericești care lucrează la mozaicul sfântului lăcaș și a transmis un mesaj despre această lucrare.
„Secretul frumuseţii harice a picturii din Catedrala Naţională este mai întâi rugăciunea continuă din toate parohiile și mănăstirile Patriarhiei Române, mai ales în timpul Sfintei Liturghii”, a spus Preafericirea Sa.
„Al doilea factor al reuşitei acestei picturi a fost smerenia pictorilor în căutarea perfecționării”, a mai subliniat Patriarhul României.
Ideologii versus valorile credinței
În noiembrie, la Conferința pastoral-misionară de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre duhovnicii și mărturisitorii români din secolul trecut canonizați cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române.
„Sunt adevărați dascăli ai credinței ortodoxe și ai vieții creștine. Prin viața lor, ei ne învață că nicio putere lumească trecătoare nu poate învinge credința adevărată”, a spus Preafericirea Sa.
„Canonizarea lor este un act de recunoaștere a sfințeniei vieții și a jertfei lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creștină nu susține ideologii lumești trecătoare, ci valorile eterne ale credinței și iubirii lui Dumnezeu”, a adăugat Patriarhul României.
Voluntariatul, jertfă bine plăcută lui Dumnezeu
Tot în luna noiembrie 2025, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a întâlnit cu Grupul de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cărora le-a mulțumit pentru sprijinirea organizării numeroaselor eveniment din Biserică în Anul Centenar al Patriarhiei Române.
Sutele de voluntari au ajutat la proclamarea locală a canonizării Sf. Dumitru Stăniloae la Mănăstirea Cernica, hramurile Catedralei Patriarhale și sfințirea picturii Catedralei Naționale, urmată de pelerinajul de 11 zile al credincioșilor veniți să se închine în altarul ei, deschis în mod excepțional cu acest prilej.
„Prin credința și activitatea voastră, ați arătat tuturor că Biserica este casa voastră, loc de creștere în iubire darnică și spațiul în care lumina credinței se transformă în fapte bune, spre mângâierea și întărirea oamenilor”, le-a spus Preafericirea Sa.
„În Biserică, voluntariatul este jertfă bine plăcută lui Dumnezeu (Evrei 13, 16), transpunând în fapte iubirea milostivă a lui Hristos. Astfel, voluntarul devine mărturisitor și înfăptuitor al iubirii darnice a lui Hristos pentru oameni, eliberându-se de egoism și transfigurând efortul fizic în comuniune spirituală.”
Educația la răscruce. Proiect național pentru copii și tineri
Sfârșitul lunii noiembrie a adus și lansarea unui proiect filantropic care urmează să fie desfășurat de Patriarhia Română la nivelul întregii țări în anul următor: lansarea Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Pantelimon, județul Ilfov – urmată de lansarea activităților din acest proiect și în alte eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române.
„Comparativ cu media europeană, de ani buni, România a înregistrat cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii. Statisticile arată că acest fenomen este mai des întâlnit în zona rurală și în orașele mici, în zone izolate sau dezavantajate”, a atenționat Părintele Patriarh Daniel.
„Așadar, educația în lumea contemporană se află la răscruce, provocările sunt numeroase și complexe.”
„Provocările la care sunt expuși copiii și tinerii din partea societății actuale, marcată de secularizare și globalizare, sărăcită de valori spirituale și supusă unor permanente schimbări, crize economice, sociale și morale (emigrația, consumul excesiv de alcool și droguri, violența fizică sau verbală), reprezintă un motiv întemeiat de conștientizare a rolului și importanței Familiei, Bisericii și Școlii în educarea și formarea copiilor și a tinerilor”, a mai spus Patriarhul României.
Sărbătoarea Sf. Andrei, confirmarea credinţei apostolice a românilor
Catedrala Națională și-a cinstit ocrotitorul în 30 noiembrie, când Sf. Liturghie a fost oficiată de un numeros sobor condus de Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul împreună cu Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„În anul centenar al României Mari, 2018, la sfințirea Altarului Catedralei Naționale, a fost adusă în pelerinaj la Bucureşti mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei, de către Înaltpreasfințitul Părinte mitropolit Hrisostom de Patras. Atunci, noi am precizat: Capul Sfântului Apostol Andrei a gândit (inspirat) Catedrala, iar mâna lui ne-a ajutat să o ridicăm și să sfințim Altarul acestei Catedrale”, a amintit Părintele Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură.
„De aceea, avem o bucurie deosebită ori de câte ori când săvârşim pomenirea Sfântului Apostol Andrei, dar şi când vedem Catedrala Naţională ocrotită de el.”
„Sfântul Apostol Andrei iubește poporul român, ajută Biserica Ortodoxă Română și pe românii de pretutindeni să păstreze credința apostolică primită de la el”, a concluzionat Patriarhul României.
Isihasmul, mișcare continuă în istorie
La Sinaxa Monahală a stareților și starețelor din Arhiepiscopia Bucureștilor, Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre sfinții recent canonizați ca martori ai faptului că isihasmul nu a dispărut niciodată din Biserică: „El a fost, ca și curent de spiritualitate, uneori mai restrâns, uneori mai camuflat, uneori mai diminuat, dar permanent prezent.”
Preafericirea Sa a reluat ideea la serbarea onomasticii:
„Este foarte important să accentuăm, fiindcă nu s-a făcut suficient din acest punct de vedere, rolul isihasmului în transmiterea credinței ortodoxe în vremuri grele”.
Astfel, anul s-a apropiat de final sub semnul isihasmului și cu ideea că această mișcare spirituală care conduce la sfințenie prin rostirea Rugăciunii lui Iisus este ca suflarea prin care Biserica respiră de-a lungul veacurilor.
Patriarhul României a subliniat că „această mișcare în istorie a fost continuă, dar cu intensități diferite” și că s-a intensificat în mod deosebit înainte de șocul căderii a două mari imperii: „Imperiul Bizantin, care a căzut în 1453, și Imperiul Țarist, care se considera creștin”.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
