Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit luni racla în care vor fi așezate moaștele Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, de la Văratec. Slujba a avut loc în Paraclisul istoric „Sf. M. Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Racla din argint a fost realizată la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea din cadrul Atelierelor Patriarhiei Române, fiind ornată cu icoanele celor trei sfinte și scene din viața lor.
La slujbă au participat arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, stavrofora Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec, însoțită de maici din obștea așezământului monahal, precum și alți clerici.
Preafericirea Sa a prezentat viața celor trei sfinte, subliniind dimensiunea isihastă a mănăstirii în care au viețuit.
„Maicile acestea, toate au fost isihaste, dar mai ales Nazaria și Olimpiada, care au avut duhovnici mari isihaşti: Sf. Paisie de la Neamț și Iosif de la Văratec, dar pentru Sfânta Nazaria a fost duhovnic și Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care era originar din Ucraina, dar care a viețuit în părțile Vrancei”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sfintele Nazaria și Olimpiada
Patriarhul României a evidențiat că sfintele de la Mănăstirea Văratec au avut duhovnici isihaşti care le-au îndemnat să viețuiască în rugăciune neîntreruptă.
„Sfânta Nazaria a fost din părțile Brașovului, s-a născut în prima jumătate a secolului al 18-lea, și s-a călugărit în părțile Vrancei, având duhovnic pe Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, alt mare isihast. Apoi a venit în Moldova și a avut duhovnici foarte mari și acești duhovnici au îndemnat maicile să viețuiască în rugăciune neîntreruptă”.
De numele Sfintei Cuvioase Nazaria se leagă întemeierea Schitului Văratec. Ea a trecut la Domnul în anul 1814.
Părintele Patriarh Daniel a subliniat iscusința Sfintei Cuvioase Olimpiada care a organizat încă de tânără Mănăstirea Văratec.
„Cuvioasa Olimpiada de la Văratec s-a născut la Iași în 1758, în familia preotului Mihail de la Biserica Sfântul Nicolae – Domnesc. A organizat Mănăstirea Văratec între anii 1771-1778 și a fost stareță a așezământului între anii 1822-1828, 1834-1842, trecând la Domnul în anul 1842”.
Sfânta Cuvioasă Safta Brâncoveanu
Despre Sfânta Cuvioasă Safta Brâncoveanu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că a desfășurat o activitate filantropică deosebită.
După moartea soțului ei, Marele Ban Grigore Brâncoveanu, „a organizat așezămintele brâncovenești de lângă Biserica Domnița Bălașa din București, și anume o școală, un azil pentru văduve și, mai ales, Spitalul Brâncovenesc, care a fost foarte renumit, cu doctori buni”.
„În 1840, Safta Brâncoveanu a devenit monahie la Mănăstirea Văratec, unde a viețuit 17 ani, până în 1857. A fost o femeie foarte evlavioasă, când nu putea să meargă la biserică din cauza bătrâneții, citea toată pravila în chilia sa. A fost, în mod deosebit, o femeie foarte darnică”.
Preafericirea Sa a subliniat în încheiere: „E foarte important ca noi să cunoaștem că prin aceste maici sfinte, cum a fost și Mavra de pe Ceahlău, deja cunoscută prin proclamarea locale, și alte maici sfinte și alți monahi sfinți, suntem un popor isihast, cu vocație isihastă”.
Părintele Patriarh Daniel le-a dăruit maicilor de la Mănăstirea Văratec cele șase volume ale Mineielor Sfinților Români; volumul „Păstorul cel bun” și alte cărți.
Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec va avea loc în data de 16 august.
Cele trei sfinte cuvioase au fost canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, alături de alte sfinte femei românce. Proclamarea generală a canonizării sfintelor femei a avut loc în luna februarie la Catedrala Patriarhală din București.
Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu
