În a doua sâmbătă din luna octombrie, instituțiile de profil celebrează Ziua Mondială Hospice și a Îngrijirilor Paliative, avertizând că doar o mică parte din nevoia de astfel de îngrijiri este acoperită. Statele ar trebui să adopte politici publice în consecință.
Anul acesta, a 20-a ediție a Zilei Mondiale Hospice și a Îngrijirilor Paliative își propune să celebreze un deceniu de când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat, în Adunarea Generală, unica sa rezoluție referitoare la îngrijirile paliative.
Se depun eforturi pentru a pleda în favoarea integrării depline a serviciilor de îngrijire paliativă în sistemele de sănătate din întreaga lume.
Din 2011 până în 2017, numărul serviciilor de îngrijiri paliative a crescut de la 16.000 la 25.000, în beneficiul a 7 milioane de pacienți. Cu toate acestea, doar 12% din necesar a fost acoperit, informează platforma ehospice.com.
Prin urmare, majoritatea pacienților care ar avea nevoie de îngrijiri paliative nu ajung să le primească.
Platforma citată estimează că peste 60 de milioane de adulți și copii au nevoie de servicii de îngrijiri paliative în fiecare an, peste 80% dintre ei trăind în țări cu venituri mici și medii.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat anul acesta că opt spitale pilot din țară vor începe curând să ofere servicii de îngrijiri paliative la domiciliu.
Serviciile de paliație, expresie a demnității persoanei umane
Chiar și în țările cu venituri mari, doar jumătate din nevoia de îngrijiri paliative este satisfăcută, în timp ce în țările cu venituri mici și mijlocii abia 4% din pacienții care au nevoie de îngrijiri paliative le și primesc.
Părintele Patriarh Daniel remarca anul trecut că, deși „statul nu are ca prioritate, în grija sa pentru cetățeni, îngrijirea celor care se află în stare terminală sau care au afecțiuni oncologice”, acest rol a fost asumat de toate denominațiile creștine.
Indiferent de contribuția la viața materială și socială a unei persoane, pentru creștini, „ea este respectată pentru demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Deci îngrijirile paliative înseamnă demnitatea persoanei umane, indiferent de eficacitatea sau eficiența ei materială”, explica Preafericirea Sa.
Centre de îngrijiri paliative ale Bisericii Ortodoxe
Între timp, Fundația Bucuria Ajutorului a Arhiepiscopiei Bucureștilor desfășoară o campanie de profesionalizare a domeniului și de advocacy pe lângă autorități, cu scopul de a integra mai bine acest tip de îngrijiri în sistemul de sănătate publică și în școlile medicale românești.
Fundația a înființat la București Centrul de îngrijiri paliative „Sf. Nectarie Taumaturgul”, unde au primit îngrijiri peste 4.000 de pacienți, majoritatea oncologici.
Un centrul similar, ocrotit de același sfânt vindecător, se află la Cluj-Napoca, înființat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Aproximativ 6.000 de pacienți au primit îngrijiri la acest centru.
În prezent, în eparhie se mai construiesc un alt centru de paliație la Bistrița și Centrul de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Sfântul Hristofor” de la Sânnicoară, județul Cluj, dedicat copiilor cu boli cronice progresive.
Episcopia Maramureșului și Sătmarului lucrează și ea la un proiect similar, iar o clădire monument istoric din patrimoniul Arhiepiscopiei Aradului va deveni sediul unui centru de îngrijiri paliative.
Donează
- Pentru centrul de îngrijiri paliative al Arhiepiscopiei Bucureștilor: 4 euro pe lună trimițând SMS cu textul NECTARIE la 8864
- Pentru centrul de îngrijiri paliative pediatrice al Arhiepiscopiei Clujului: 2 euro pe lună trimițând SMS cu textul JOY la 8845
Vezi și:
Foto credit: Freepik (deschidere articol)
