Pr. Nicolae Crîngașu: Constructorii Catedralei Naționale simt zilnic mâna lui Dumnezeu, Care Își construiește casa

Pr. Nicolae Crîngașu, Consilier Patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale, a acordat un amplu interviu Agenției Naționale de Presă Agerpres marți, când a fost montată crucea de pe turla mare a Catedralei Naționale.

Clericul coordonează lucrările de pe șantierul Catedralei Naționale și a stat de vorbă cu reprezentanții Agerpres în baza unui parteneriat încheiat între Patriarhie și Agenția Națională de Presă, pentru promovarea evenimentelor din Anul Centenar al Patriarhiei Române.

„Mâna lui Dumnezeu, care își construiește casa, am simțit-o eu personal, ca preot, și sunt convins că și colegii mei ingineri, de mii de ori în șantierul acesta, adică situații limită”, a mărturisit consilierul patriarhal.

„Insistând și făcând, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am depășit momente din astea incredibile, care nu țin de performanța inginerească, ci de lucrul propriu-zis în șantier.”

Crucea de pe turla mare a Catedralei Naționale a fost montată marți, 8 aprilie 2025. Pregătirea momentului a inclus demontarea macaralei folosite la construcție și montarea altei macarale, de capacitate mai mare și mobilă. Foto: Basilica.ro

Mâna lui Dumnezeu s-a văzut și în faptul că nu a existat niciun accident fatal de muncă până la montarea crucii de pe turla mare, care a marcat sfârșitul lucrărilor la mare înălțime. Deși angajatorii au insistat mereu ca muncitorii să fie permanent complet echipați, s-ar fi putut întâmpla oricând un accident.

„Slavă Domnului că nu s-a întâmplat, cum se întâmplă pe alte șantiere mari, să moară, să cadă de pe schelă!” a spus clericul. „Să mulțumim Domnului din toată inima că și asta, după părerea mea, este o dovadă clară de prezența Lui aici.”

Crucile Catedralei Naționale, fabricate în Germania

Crucea de pe turla mare a fost sfințită marți, 8 aprilie 2025, de PS Varlaam Ploieșteanul și Arhim. Ciprian Grădinaru, slujitorul Paraclisului Catedralei Naționale. Foto: Basilica.ro

Crucile de pe turlele Catedralei Naționale au fost fabricate de Strassacker, aceeași firmă din Germania care a realizat cele 27 de uși masive controlate computerizat. Crucea de pe turla mare are 7 tone și 7 metri înălțime.

„Atât crucile, cât și ușile au fost proiectate și executate cu foarte multă responsabilitate și respect, ca să spun așa, pentru Ortodoxia românească, în sensul că tot ceea ce le-am cerut au făcut. I-am simțit că au făcut așa, parcă din toată inima și cu dorința de a ne oferi cel mai bun produs din punct de vedere al calității inginerești”, a spus Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crîngașu.

Montarea crucii pe turla mare, realizată marți, 9 aprilie 2025, a fost un proiect în sine. La calcule și strategie s-a lucrat un an și jumătate, iar pentru demontarea vechii macarale și aducerea celei noi a fost nevoie de aproximativ două săptămâni.

Mâna Domnului în fabricarea clopotelor

Cele 6 clopote al Catedralei Naționale cântăresc împreună 33 tone. Clopotul mare, dedicat eroilor neamului, are peste 25 de tone, o înălțime și un diametru de 3 metri și se va puteai auzi pe o rază de 15 km la sărbătorile importante. Foto: Arhiva Basilica.ro

Clopotele Catedralei Naționale au fost realizate la Atelierul Grass­mayr din Innsbruck, Austria, care are o tradiție de jumătate de mileniu în acest meșteșug. În 4 septembrie 2018, au fost montate în turnul clopotniță al Catedralei, ale cărui ferestre sunt dotate cu jaluzele reglabile în scopul dirijării sunetului.

Clopotul mare, de peste 25 de tone, este dedicat eroilor neamului românesc, iar fabricarea lui a reprezentat o premieră pentru atelierul austriac.

„Este prima dată în istoria firmei când a ieșit direct pe nota Do din gama zero. Fără nicio acordare, fără niciun alezaj, fără nimic”, a explicat Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crîngașu.

Clopotele au fost instalate în 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

„Asta nu este nici precizie inginerească, nici o întâmplare. E mâna lui Dumnezeu, după umila mea părere”, a subliniat clericul care coordonează șantierul Catedralei Mântuirii Neamului. „Ei se așteptau ca, după ce l-au turnat, să-l scoată, să-l bată și să vadă ce sunete au ieșit și apoi să-l acordeze. Și n-a fost nevoie deloc.”

Provocările construcției

Părintele Nicolae Crîngașu a vorbit despre câteva dintre cele mai mari provocări cu care constructorii s-au confruntat în munca lor. De exemplu, excavarea pentru fundație: amprenta la sol fiind foarte mare și săpătura la 20 de metri adâncime, pământul risca să alunece înapoi sau să se deformeze.

„A reprezentat o mare provocare la vremea aceea”, își amintește consilierul patriarhal.

„Cu ajutorul Domnului, a mers totul foarte bine. Apoi, la radierul general, am avut surpriza să constatăm că el stă într-o pânză de apă freatică la vreo 60 de centimetri și a trebuit să luăm măsuri drastice împotriva pătrunderii apei în construcție.”

Proiectare inovativă în caz de cutremur

Partea sudică a catedralei fotografiată în 8 aprilie 2025. Foto: Basilica.ro

„Ulterior, am avut o altă mare provocare legată de construcția navei Catedralei, care are 120 de metri. La această lungime trebuie neapărat să aibă rosturi de tasare, din loc în loc, care-ți taie clădirea total, de sus până jos, ca să lucreze separat la cutremur. Or, noi nu puteam să facem acest lucru”, a povestit preotul.

El a explicat că, la cutremur, „dacă nu e divizat în mai multe componente, un mastodont se autodistruge cu mișcările tectonice”. De exemplu, Palatul Parlamentului e compus din 25 de corpuri total distincte între ele.

„La noi, aici, imaginați-vă că provocarea pentru inginerii proiectanți a fost foarte mare, pentru că nu puteam să facem rosturi de tasare, să împărțim biserica în trei, tăiată de sus până jos. Avem picturi, e o sală lungă. S-a găsit o soluție, dar cu foarte multă frământare”, a continuat Părintele Nicolae Crîngașu.

Pr. Nicolae Crîngașu fotografiat de Qmagazine în 2020, când împlinise deja 10 ani de implicare în coordonarea lucrărilor de la Catedrala Națională. Sursa foto: Qmagazine

„O clădire înaltă, dacă e bine proiectată și bine făcută, ar trebui ca, la un cutremur de 9 grade Richter, să balanseze 120 de centimetri și să revină pe poziție”, a precizat el.

„Imaginați-vă, Catedrala noastră, care are 125 de metri deasupra terenului, din calcule rezultă că ar trebui ca, la un cutremur, Doamne ferește, de 9 grade Richter, tangajul acesta să fie doar de 30 de centimetri, în loc de 120, ceea ce e o stabilitate extraordinară.”

Lucrări de făcut până la sfințire

„Lucrările de instalație sunt extrem de grele și sperăm să le aducem la bun sfârșit, până înainte de sfințire, când trebuie să facem recepția cu autoritățile, ca să putem să avem și avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), pentru funcționare ca lăcaș de cult. Oamenii să intre în Catedrală ca în orice biserică”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu.

La exterior mai sunt de finalizat porticurile de acces în incintă, iar la interior mai sunt de făcut lucrări de instalații, de tencuire și de pictură. La cota zero, va fi făcute încălzirea prin pardoseală și pardoseala propriu-zisă. De asemenea, se va tencui și se vor placa pereții până la aproximativ 2,3 m înălțime.

Se pictează într-un an cât în cinci

Mozaicul absidei sudice a fost finalizat anul trecut. Până la sfințirea din 26 octombrie 2025, echipa de pictură în mozaic trebuie să termine de împodobit și absida nordică, în a cărei cupolă va fi reprezentată Învierea Domnului – mozaic care va fi gata în preajma Sărbătorii Învierii Domnului din acest an. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Lucrările de pictură, pe lângă faptul că sunt foarte frumoase și foarte speciale și rezistente în timp – mii de ani ține mozaicul –, sunt într-un volum incredibil de mare. Aproape că nu îți vine să crezi că echipa asta de pictori trebuie să picteze 360 de metri pătrați în fiecare lună cel puțin, ca să poată să fie făcută pictura în toată zona naosului până la momentul sfințirii”, a mai spus Părintele Nicolae Crîngașu.

Echipa lucrează intens pentru a realiza, într-un an și jumătate, 6.200 metri pătrați de pictură în mozaic – cu numai 200 de metri pătrați mai puțin decât s-a realizat în cei cinci ani dinainte. „Și chiar mai mult decât atât, cred, pentru că o să depășim”, a estimat clericul.

Dedicare totală

Pr. Nicolae Crîngașu s-ar rugat în timpul slujbei de sfințire a crucii care a fost apoi montată pe turla mare a Catedralei Naționale marți, 8 aprilie 2025. Foto: Basilica.ro

Părintele Nicolae Crîngașu a mărturisit că nu mai are timp nici să se vadă cu familia: „Sunt cu totul și cu totul aici”, a spus el.

„De toate bisericile pe care le-am construit m-am legat extrem de mult”, a adăugat consilierul patriarhal. „Mă bucur când se betonează un perete.”

Și cu atât mai mult se bucură de Catedrala Mântuirii Neamului: „Când o văd că este, că în sfârșit s-a făcut, mi-e dragă din tot sufletul. O iubesc!”

Un proiect care va schimba inimi

Coordonatorul lucrărilor de construcție de pe șantierul Catedralei Naționale crede că, prin darul lui Dumnezeu și efortul depus pentru finalizarea acestui proiect istoric, se vor schimba multe inimi.

Hristos Pantocrator înconjurat de cele 9 cete îngerești – pictură în mozaic în cupola turlei principale a Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

El a oferit drept exemplu un critic al proiectului pe care l-a cunoscut personal: „Când mergeam la Primăria Generală pentru diverse aprobări și mă vedea pe-acolo îmbrăcat preot, îmi dădea manifeste împotriva Catedralei Mântuirii Neamului chiar mie”.

„Acea persoană, am auzit, de la martori, nu l-am văzut eu, dar mi-au spus mai mulți oameni că a stat, în anul 2018, cinci ore în frig, la rând, să intre și el în Altarul Catedralei.”

„Și după aceea a devenit un susținător al ei. Deci, cine e împotrivă e clar că nu are suficientă informație, experiență personală, ce este cu această minune a lui Dumnezeu, care e Catedrala Națională”, a spus Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crîngașu.

Catedrala Națională va fi plină

Moment istoric: mii de credincioși din întreaga țară au participat la sfințirea altarului Catedralei Naționale și la prima liturghie oficiată în sfântul lăcaș în 25 noiembrie 2018. Foto: Basilica.ro

„Unii spun: De ce trebuia așa mare? O să vedeți ce mică e când o să fie plină de oameni și nu o să aibă loc. De aceea am făcut platforma din față”, a adăugat coordonatorul șantierului Catedralei Mântuirii Neamului.

„Pentru că e clar că, având în vedere câți oameni vin numai la Sfântul Dimitrie acum, toamna, în București, ați văzut, stau pe străzi, pe trotuar, pe la fântânile din fața magazinului Unirea, pentru că nu au loc în biserică.”

„E mică, nu e mare, față de cât de credincioși sunt românii și cât de practicanți sunt în ceea ce privește credința lor strămoșească ortodoxă”, a încheiat Părintele Nicolae Crîngașu.

Catedrala Mântuirii Neamului în cifre

  • 27 uși comandate electric, cu sistem de siguranță în caz de incendiu;
  • 120 metri înălțime;
  • 392 ferestre;
  • 406,98 metri pătrați are iconostasul, cel mai mare iconostas ortodox din lume;
  • 10.000 pietricele (tesere) pentru fiecare metru pătrat de pictură;
  • 25.000 de metri pătrați va avea suprafața totală pictată în mozaic;
  • 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți din toate timpurile sunt în piciorul Sfintei Mese.

Sfințirea Catedralei

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Daniel al României și ierarhii români au sfințit altarul Catedralei Naționale duminică, 25 noiembrie 2018 – în Anul Centenar al Marii Uniri. Foto: Arhiva Basilica.ro

Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul are loc pentru a marca Centenarul Patriarhiei Române.

În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

În 2018, la Centenarul Marii Uniri, Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit altarul sfântului lăcaș.


Comunicat de presă: Date și evenimente importante ale Anului Centenar 2025 în Patriarhia Română


Pentru website-ul Catedralei Naționale, click aici.

Donează

Icoana în mozaic a Mântuitorului Iisus Hristos Atotțiitorul din cupola turlei mari a Catedralei Naționale văzută înainte de îndepărtarea schelelor. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
  • Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcționa spre secțiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.
  • Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată cu mențiunea „Pentru pictura Catedralei Naționale”.
  • Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange și Telekom.
  • Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:

Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110

  • Prin redirecționarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.

Alte informații

Tel.: 0799.887.955
Email: [email protected]

Vezi și:

Foto credit: Arhiva Ziarului Lumina (deschidere articol)


Știri recente