Într-un interviu acordat miercuri pentru Radio Trinitas, Părintele Nicolae Crîngaşu, Consilier Patriarhal coordonator la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti, a afirmat vizavi de Catedrala Națională: „Iubesc acest proiect din tot sufletul”.
„Consider că nu poate fi ceva mai frumos și mai împlinitor pe acest pământ decât să construiești Casa lui Dumnezeu, cu atât mai mult când e vorba de o Casă a lui Dumnezeu pe care o oferă un popor întreg, poporul român dreptcredincios”, a mărturisit el.
Interviul a fost oferit cu ocazia împlinirii a doi ani de la sfințirea celui mai reprezentativ edificiu ortodox românesc.
Părintele Crîngașu face parte din echipa coordonatoare a lucrărilor de execuție asupra lăcașului de cult din 2010, de la organizarea șantierului; în echipa care s-a ocupat de Catedrala Naţională, când era la stadiul de proiect, a fost cooptat încă din anul 1994.
Preotul Nicolae Crîngaşu a prezentat pe scurt lucrările care s-au efectuat la lăcaşul de cult de la data sfinţirii, 25 noiembrie 2018, până în prezent.
„S-a lucrat foarte mult în acești doi ani, pentru că ritmul în care am lucrat aici a fost unul intens, cu un volum mare de lucrări, așa încât în intervalul acesta de la sfințirea din 2018 au apărut multe alte lucrări noi, unele încheiate, altele în curs de finalizare, altele la început”.
„Am evoluat cu unele lucrări de mare importanță așa cum le considerăm noi, cum ar fi lucrările care asigură închiderea catedralei în așa fel încât să nu mai plouă în interior; în 2018 catedrala nu avea acoperiș”.
„Am acoperit structura de rezistență a turlelor cu învelitoare din tablă de cupru. Pentru a finaliza acoperișul pe pronaos ar trebui să avem terminate bazele Turlelor Clopotniță și Pantocrator, pentru că aceste acoperișuri se racordează la peretele de la baza turlelor”.
„Acolo, mai avem lucrări de executat: de tencuire, de montare a elementelor decorative arhitecturale din piatră de Vratza și până nu încheiem aceste lucrări nu putem să terminăm cu acoperișul”.
„Am avut în vedere și închiderea pereților catedralei, unde avem golurile de ferestre și uși și unde pătrundeau curenții de aer”.
„A trebuit să montăm la toate ferestrele elementele de arhitectură decorativă, ancadramentele din piatră ale ferestrelor și să tencuim. Tencuirea este în curs”.
Clericul a menţionat că în acest interval de doi ani de la sfinţirea Catedralei Naţionale au fost finalizate în totalitate subsolurile adiacente, platoul din partea de vest (intrarea principală a catedralei) a fost placat cu marmură, dar şi două din cele patru porticuri*.
În plus, au fost achiziţionate şi montate centrale de tratare a aerului care vor avea funcții în purificarea, încălzirea, recircularea aerului din catedrală, a mai spus el.
Lucrări viitoare
În dialogul cu reporterul Aurel Nicula, Părintele Crîngaşu a vorbit despre progresul pe partea de pictură, precum şi despre lucrările viitoare.
„Am pictat bolta altarului și o mare parte din pereții sfântului altar, pe care sperăm să- i pictăm în totalitate până în martie-aprilie 2021”.
„În viitor se va lucra la tencuieli în zona absidelor. La exterior ne propunem să finalizăm toată tencuiala exterioară a catedralei; să încheiem cu montarea elementelor arhitecturale”.
„Am dori să executăm pavajul exterior pe platforma circulabilă din jurul catedralei și să continuăm cu acoperirea celor două porticuri”.
„Am vrea să finalizăm și partea cea mai de vest a catedralei cu închiderea definitivă a platformei din fața catedralei situată în fața peșterii Sfântului Apostol Andrei, care este la subsol, și pe care vrem să o considerăm un altar de vară”.
Altarul exterior va fi închis de patru porticuri: două sunt deja executate, dar încă nu au acoperiș, și încă două puțin arcuite în partea de Vest spre strada Izvor care „vor marca intrarea principală în incinta ansamblului arhitectural al Catedralei Naționale”.
Când va fi aşezată Crucea pe Turla Pantocrator
Potrivit Părintelui Crîngaşu, crucea de pe Turla Pantocrator – cel mai înalt punct al Catedralei (120 m) – va fi așezată când se vor încheia toate lucrările la turle.
„În momentul de față lucrările pe care le facem la înălțime le alimentăm cu macaraua care este montată pe baza Turlei Mari sau Pantocrator. Dacă am monta crucea pe Turla Mare, macaraua, în rotirea ei, s-ar lovi de ea”.
„Motiv pentru care după ce vom termina totul, vom da jos schelele și nu vom mai avea nevoie deloc de macara o să demontăm macaraua actuală și o să montăm crucea pe turla mare cu o altă macara care va fi amplasată lângă catedrală”.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla în lunile martie-aprilie 2021, în funcție de condițiile meteo, de lucru…etc”.
Proiectul de suflet al Patriarhului Daniel
Proiectul Catedralei Naţionale aflată încă în construcţie a fost gândit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„A adus foarte multe îmbunătățiri acestui proiect, pe care l-a gândit personal de la început ca această catedrală să fie racordată la salba de valori ale credinței creștine răspândite în toată lumea”.
Pe lângă spaţiul principal liturgic, sunt prevăzute în noua catedrală şi spaţii pentru diferite activităţi.
„Odată cu preocuparea aceasta pentru viața liturgică pe care Preafericirea Sa o are întru atenție cu totul și cu totul specială, preocupându-se și de liturghia de după liturghie, adică de filantropie, a gândit și a îmbunătățit de-a lungul anilor, în toate modurile în care a fost posibil, spațiile destinate acestor activități”.
„Avem în subsolul catedralei în niște săli polivalente spații destinate activităților culturale, cultuale, sociale, filantropice; este alocat un spaţiu generos şi Muzeului creștinismului românesc”.
„Toate acestea au fost întotdeauna încununate de preocuparea Patriarhului Daniel pentru filantropie, pentru grija față de pelerinii care vin și vizitează catedrala și tranzitează Bucureștiul”.
Unul dintre îndemnurile permanente ale Patriarhului Daniel a fost ca proiectul să fie cât mai prietenos cu mediul.
„Să fie cât mai ecologic, dar şi cât mai puțin costisitor, astfel încât costurile de funcționare ale catedralei să fie cât mai mici și reziduurile, dacă se poate, să fie eliminate definitiv”.
„Sunt prevăzute şi montarea de panouri fotovoltaice. Dacă între timp apar tehnologii noi, echipamente noi, dorim să le adoptăm pe cele noi ca până la momentul execuției să facem tot ceea ce este mai bun și mai prietenos cu mediul”.
”Pot să consider că aproape am făcut Facultatea de Construcții
Părintele Nicolae Crîngaşu a prezentat prin prisma propriei experienţe cei zece ani petrecuţi pe şantierul Catedralei Naţionale.
„Mi s-a aprofundat foarte mult o experiență personală din anul 1989 când am trecut brusc de la minunata Teologie Dogmatică și Biblică la ridicarea unei biserici în parohia în care am fost numit preot și am luat cunoștință pentru prima dată cu lumea construcțiilor”.
„Acum față de atunci am aprofundat foarte mult. Am învățat enorm de mult din această profesie frumoasă atât de la proiectanții noștri, cât și de la colegii mei ingineri foarte bine pregătiţi pe care îi am zi de zi”.
„Pot să consider că aproape am făcut Facultatea de Construcții de când stau aici de zece ani în această minunată colaborare cu colegii mei”.
Cea mai dificilă/frumoasă perioadă
Perioada cea mai dificilă a fost perioada premergătoare evenimentelor din noiembrie 2018, când, pe lângă lucrările specifice șantierului, am avut și multe atribuții legate de organizare.
Cea mai frumoasă perioadă a fost când a fost terminată Turla Pantocrator – la momentul sfințirii Turla Mare nu era finalizată – precum și chipul Maicii Domnului pe calota altarului.
Echipa de coordonare a lucrărilor
Preotul a avut un cuvânt de apreciere pentru colegii din echipa sa.
„Mulțumesc lui Dumnezeu pentru colegii mei. Este foarte mult de lucru și dacă nu ne înțelegeam dintr-o privire, ar fi mers foarte greu șantierul”.
„Colegii mei, ingineri la Patriarhia Română, sunt oameni extraordinari și foarte jertfelnici. În plus față de jertfelnicia lor, îmi dă o mare satisfacție profesionalismul lor”, a mărturisit Părintele Consilier patriarhal coordonator.
Părintele Nicolae Crîngaşu are la activ mai multe biserici construite în timpul misiunii sale clericale. În prezent, el este preot paroh la Parohia „Sfântul Visarion” din Bucureşti.
Detalii privind etapele construirii Catedralei Naţionale, arhitectura şi simbolismul lăcaşului de cult sunt disponibile pe site-ul oficial.
*Portic (DEX): Galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu.
Foto credit: Q Magazine
Abonează-te la newsletter şi fii la curent cu noutăţile
Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.
