Lucrările la Catedrala Națională: Retrospectiva anului 2024 și perspectiva pentru 2025

Prin Catedrala Națională, poporul român își oferă sieși cel mai elocvent exemplu de folosire eficientă a timpului spre mântuire: am pierdut secole până să o începem, dar iată-ne, în Mileniul al treilea, într-o cursă contra cronometru spre definitivarea ei.

Altarul a fost sfințit în 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, iar întregul edificiu va fi sfințit în 2025, Anul Centenar al Patriarhiei Române.

Catedrala va rămâne generațiilor viitoare ca mărturie despre frumusețea Ortodoxiei și dăinuirea ei pe meleagurile noastre în ciuda tuturor adversităților istoriei.

Acest edificiu care poartă în sine, în piciorul Sfintei Mese, numele tuturor eroilor români cunoscuți, le va aminti mereu românilor cine sunt. Planul construcției este de cruce latină, subliniind că suntem unicul popor ortodox de origine latină.

Trecem în revistă realizările anului care se încheie la Catedrala Națională și câteva obiective pentru anul viitor, cu observația că articolul nu are pretenția exhaustivității.

Catedrala Națională (detaliu) la începutul anului 2022. Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Se lucrează într-un ritm susținut, cu scopul ca în toamna lui 2025, după sfințire, catedrala să rămână deschisă ca lăcaș de cult public.

Construcții și finisaje finalizate în 2024 la Catedrala Națională

  • tencuiala exterioară a tuturor fațadelor;
  • placarea cu piatră a stâlpilor și arcadelor tuturor pridvoarelor (vest, nord, sud, și est);
  • pictura în mozaic a turlei principale;
  • rețeaua electrică interioară de medie tensiune care asigură funcționarea posturilor de transformare;
  • turla mare cu pandantivii (inclusiv protecția la foc a șarpantei și balconul de la baza ei).

Construcții și finisaje în lucru pentru 2025 la Catedrala Națională

  • montarea crucii pe turla principală;
  • montarea vitraliilor la ferestrele exterioare;
  • finalizarea instalațiilor care deservesc spațiile cuprinse în corpul principal al catedralei, între cota 0.00 m și +104.00 m, și recepția acestui corp de clădire;
  • finalizarea structurii de rezistență a porticurilor arcuite de la intrarea principală (partea vestică) și a turnurilor care le flanchează.

Pictura finalizată în 2024 la Catedrala Națională

Hristos Pantocrator înconjurat de cele 9 cete îngerești – pictură în mozaic în interiorul turlei principale a Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
  • realizarea și montarea mozaicului de peste 150 de metri pătrați „Hristos Pantocrator” din turla mare a catedralei;
  • partea din spate a catepetesmei;
  • completarea mozaicului „Hristos Pantocrator” cu ierarhiile îngerești, care înconjoară chipul Mântuitorului din turla mare și finalizarea mozaicului din interiorul turlei, unde, pe inelul de susținere, a fost înscris în întregime textul Simbolului de Credință;
  • mozaicul din absida sudică, cu Arborele lui Iesei și scene legate de Nașterea Domnului în planul superior și sfinți mucenici în registrul inferior.
Pe lângă mozaicul turlei mari, în 2024 a fost finalizat și cel din absida sudică. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Pictura în lucru pentru 2025 la Catedrala Națională

A început deja lucrul la mozaicul din absida nordică: programul iconografic include o succesiune de icoane ce ilustrează Patimile Mântuitorului, culminând, în bolta absidei, cu icoana Învierii Domnului.

Deasupra scenei Învierii și pe bolta absidei, în corespondență cu scena „Arborele lui Iesei” din absida sudică, ce ilustrează Genealogia Mântuitorului, a început deja montarea scenei „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele”.

În decembrie 2024 a început montarea scenei „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele” din absida nordică a Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Aceasta „îndeamnă creștinii să rămână mlădițe vii, unite cu Hristos”, explică Daniel Codrescu, pictorul care coordonează lucrările de pictare în mozaic de la Catedrala Națională.

„Căci cei care se rup de El, refuzând comuniunea, se ofilesc sufletește și se autoexclud de la ospățul veșnic al Împărăției. Hristos, Izvorul vieții și al rodniciei, este Cel care dăruiește mlădițelor rodul bogat, iar toate realizările noastre nu ne aparțin nouă, ci Celui ce ne-a plăsmuit și ne susține întru ființă.”

„Pasajul evanghelic, redat în programul iconografic al Catedralei Naționale a României, devine astfel un îndemn profund și o mărturisire a necesității continuității și coexistenței vieții omului în sânul Bisericii”, concluzionează Daniel Codrescu.

Absida altarului și partea din spate a iconostasului Catedralei Naționale. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Cele două ansambluri iconografice, oglindite pe boltele absidelor nordică și sudică, subliniază unitatea și continuitatea revelației divine în istoria mântuirii.

Scena amplă din absida nordică creează, sub axul turlei centrale a Catedralei Naționale, o punte de legătură între Noul Testament, reprezentat de scena „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele”, și Vechiul Testament, ilustrat prin scena „Arborele lui Iesei”.

Efort susținut cu devotament pentru atingerea termenului de predare

Părintele Nicolae Crîngașu, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române, care coordonează lucrările din întregul ansamblu, a declarat recent la Trinitas TV că, din ianuarie 2024 și până în vara anului 2025, trebuie pictată în mozaic o suprafață aproape la fel de mare ca cea pictată până în decembrie 2023.

„Am ajuns la o analiză în care un pictor trebuie să facă și 2,1 metri pătrați pe lună. Nu se poate mai mult”, a relatat părintele consilier patriarhal. „Și am mărit echipa de la 120 de pictori la 220 de pictori.”

Imagine din atelierul de mozaic al Catedralei Naționale. Numărul pictorilor a fost dublat și ei lucrează și sâmbăta, pentru a finaliza pictura naosului Catedralei Naționale până la inaugurarea ei din toamna anului 2025. Foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene

„Echipa astfel dublată lucrează inclusiv sâmbăta, având ca obiectiv pictarea a cel puțin 340 de metri pătrați pe lună”, a mai explicat Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crângașu.

El a precizat că pictorii depășesc mereu această cotă, ajungând și până la 420 de metri pătrați realizați pe lună, ceea ce denotă „un efort uriaș și o mare însuflețire, o mare seriozitate față de cuvântul pe care și l-au dat”.

Catedrala Mântuirii Neamului în câteva cifre

Catedrala Națională în decembrie 2024. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
  • 120 metri înălțime;
  • Iconostasul are suprafața de 406,98 metri pătrați, fiind cel mai mare iconostas din lume;
  • 10.000 pietricele (tesere) pentru fiecare metru pătrat de pictură;
  • 25.000 de metri pătrați va avea suprafața totală pictată în mozaic;
  • 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți din toate timpurile sunt în piciorul Sfintei Mese;
  • 392 ferestre;
  • 28 uși de bronz cu reprezentări iconografice.

Cum poți contribui

Mozaicul din cupola absidei sudice reprezintă Nașterea Domnului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
  • Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcționa spre secțiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.
  • Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată cu mențiunea „Pentru pictura Catedralei Naționale”.
  • Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange și Telekom.
  • Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:

Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110

  • Prin redirecționarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.

Alte informații despre pictură

Tel.: 0799.887.955
Email: [email protected]

Vezi și:

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu


Știri recente