Ecaterina (Cocuţa) Conachi, o femeie căsătorită și cu copii, a avut un rol decisiv în Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859.
Unirea nu se putea realiza în contextul geopolitic al epocii decât prin alegerea aceluiași domnitor în ambele principate, iar alegerea domnitorului se făcea de câte un Divan ad-hoc, adică un comitet de reprezentanți constituit special în acest scop în fiecare dintre cele două principate.
Pentru influența asupra Țărilor Române se luptau în epocă Imperiul Austriac și cel Otoman.
În Moldova, turcii au reușit să impună ca locțiitor de domnitor (caimacam) pe Nicolae Vogoride, soțul Ecaterinei Conachi. Acesta a servit interesele otomanilor falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc, astfel încât reprezentanții Partidei Unioniste să nu facă parte din acest organism de decizie.
Nu i-a păsat că tocmai devenise „primă doamnă” în Moldova
Însemna că Vogoride urma să devină domnitor, iar Ecaterina Conachi, soția lui, „primă doamnă” a Moldovei. Dar ei nu i-a păsat de aceasta. Era animată de un sentiment profund patriotic. Și-a amenințat soțul cu divorțul, scriindu-i:
„Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai altă avere decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi. Îţi iert risipirea ce-ai făcut-o din averea mea, dar nu-ţi voi ierta trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să devină şi a dumitale.”
Ea a sustras scrisorile care atestau colaborarea soțului ei cu turcii și le-a trimis spre publicare în presa de limbă străină, cu ajutorul fratelui ei vitreg, unionistul Costache Negri. Sub presiunea opiniei publice, au fost organizate din nou alegeri, care au fost câștigate de unioniști.
Astfel, o doamnă cât se poate de feminină, dar cu bărbăție spirituală, a influențat decisiv crearea statului român.
Pe drept cuvânt, Nicolae Iorga a numit-o „una dintre cele mai frumoase icoane de vrednică româncă pe care a avut-o istoria Țării”.
Scurtă biografie
Ecaterina Conachi era fiica logofătului Costache Conachi și sora vitregă a scriitorului și politicianului unionist Costache Negri.
Enciclopediile scriu că a avut trei copii, dar profesorul tecucean Vasile Ghica susține că ar fi avut patru copii cu Nicolae Vogoride (al patrulea născut după despărțirea celor doi) și alți cinci cu al doilea soț, Principele Emanuele Ruspoli, un apropiat al Regelui Vittorio Emanuele II.
După despărțirea de Nicolae Vogoride, Ecaterina Conachi a trăit în cele mai elitiste cercuri din Italia, unde a militat, de asemenea, pentru procesul de unificare și creare a unei Italii mari.
A lăsat cu gură de moarte să fie înmormântată pe moșia părinească de Țigănești, județul Galați, în apropiere de Tecuci.
Femei care au lucrat Marea Unire
Au mai existat femei care au contribuit decisiv la formarea statului român unitar modern.
Cea dintâi a fost Regina Maria. L-a convins pe Regele Ferdinand, de origine germană, să-și depășească reticențele și să intre în război de partea Antantei, adică împotriva țării lui de origine, pentru a recupera și unifica teritoriile istorice românești.
Tot regina a încurajat românii în Războiul de Reîntregire și le-a îngrijit rănile, după care a făcut un turneu diplomatic peste granițe, pentru a obține recunoașterea României Mari.
A fost foarte iubită, pentru că și ea a iubit mult poporul român.
O altă femeie importantă pentru Marea Unire a fost Elena Alistar, medic și pedagog, fondatoare a Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia și membră în Sfatul Țării, calitate în care a votat, în 27 martie 1918, Declarația de Unire a Basarabiei cu România.
Anul trecut, în Episcopia Basarabiei de Sud a fost inaugurat un bust dedicat ei.
Menționate de Patriarhul României la Centenarul Marii Uniri
Regina Maria a născut șase copii, iar Elena Alistar a fost soție de preot, dar vocația feminină firească nu le-a împiedicat să se implice și în treburile cetății, la fel cum a făcut-o și Ecaterina Conachi. Au făcut-o din același motiv: dragostea pentru poporul român.
Numele Reginei Maria și al Elenei Alistar, femei care au construit România, a fost menționat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel alături de cel al Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie ofițer combatant din Armata Română și eroină a Războiului de Reîntregire, în mesajul dedicat Duminicii Mironosițelor din Anul Centenar al Marii Uniri (2018).
Foto credit: Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci (foto deschidere)
