Anul 2025 a fost marcat de trecerea la Domnul a unor personalități care au lăsat o amprentă profundă în viața Bisericii și a societății.

De la mari păstori ai Ortodoxiei contemporane și dascăli ai teologiei, până la mărturisitori ai credinței, oameni de cultură și slujitori devotați, aceste chipuri și destine alcătuiesc o moștenire duhovnicească ce cheamă la rugăciune, recunoștință și pomenire.

Arhiepiscopul Atanasie al Albaniei (1929-2025)

Arhiepiscopul Anastasie al Tiranei, Durrësului și întregii Albanii (1929-2025), a fost una dintre cele mai importante figuri ale Ortodoxiei contemporane. A trecut la Domnul în luna ianuarie, după o viață dedicată misiunii, reconstrucției și dialogului.

După prăbușirea regimului comunist din Albania, Arhiepiscopul Anastasie a avut un rol esențial în refacerea Bisericii Ortodoxe Albaneze, aproape distrusă în perioada ateismului de stat. Sub păstorirea sa au fost reconstruite biserici, reînființate structuri ecleziale și relansată formarea teologică.

Cunoscut pentru deschiderea sa misionară și pentru echilibrul teologic, Preafericirea Sa a fost un promotor al dialogului intercreștin și interreligios, rămânând până la final o voce respectată în Ortodoxia mondială.

Arhimandritul Ambrozie (1939-2025)

Arhimandritul Ambrozie, starețul Mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos (1939-2025), a trecut la Domnul în prima lună a anului, după o viață dedicată vieții monahale athonite.

Ca stareț al uneia dintre cele mai vechi mănăstiri athonite, Zografu, arhim. Ambrozie a păstrat cu fidelitate tradiția liturgică și duhovnicească a Sfântului Munte. A fost cunoscut pentru viața sa ascetică, pentru rânduiala strictă și pentru discernământul pastoral.

Sub păstorirea sa, începând cu anul 1997, mănăstirea Zografu a cunoscut o deosebită activitate culturală și educativă. Au fost publicate sute de cărți ortodoxe, vieți de sfinți, lucrări patristice și publicații pe teme de actualitate.

Mitropolitul Antim al Tesalonicului (1934-2025)

Mitropolitul Antim al Tesalonicului (1934-2025) a trecut la cele veșnice la începutul lunii martie, fiind unul dintre cei mai cunoscuți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei.

De-a lungul slujirii sale, a fost remarcat pentru fermitatea doctrinară și pentru implicarea activă în viața publică și bisericească. A construit de la zero, cu îngrijirea sa personală, 35 de noi biserici, toate fiind în funcțiune.

Mitropolitul Antim a fost unul dintre cei mai prolifici ierarhi contemporani, scriind și publicând treisprezece (13) cărți de mai multe pagini și optsprezece (18) studii, servicii și articole pe teme ecleziastice, teologice și naționale.

Doina Petrescu (1958-2025)

Arhitect Doina Petrescu (1958-2025) a trecut la Domnul în luna mai, fiind evocată de Patriarhul Daniel ca o persoană „dăruită de Dumnezeu cu harisme deosebite”.

Fiică devotată a Bisericii Ortodoxe Române, Doina Petrescu a fost implicată în lucrări de restaurare și consolidare a unor edificii importante, printre care Palatul Patriarhiei, Centrul social-pastoral Zlătari, Mănăstirea Cheia, Curtea Domnească din Târgoviște, la care se mai adaugă numeroase biserici și așezăminte monahale din România.

Eugen Doga (1937–2025)

Maestrul Eugen Doga (1937–2025) a trecut la Domnul la începutul lunii iunie, fiind una dintre cele mai mari personalități ale muzicii din spațiul românesc.

Și-a început activitatea artistică ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S. Moldovenești pentru Televiziune și Radiodifuziune, iar apoi a activat ca profesor și membru în diferite structuri culturale de prestigiu, influențând generații întregi de artiști și contribuind la dezvoltarea muzicii clasice și de film din spațiul sovietic.

Pe lângă activitatea artistică, Eugen Doga s-a implicat activ și în viața civică. A fost deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești și în primul Parlament al Republicii Moldova. A pledat ferm pentru integritatea teritorială a țării, condamnând separatismul transnistrean și susținând valorile naționale românești.

Costion Nicolescu (1946-2025)

Teologul și etnologul Costion Nicolescu (1946-2025) a trecut la Domnul la mijlocul lunii iunie, fiind cunoscut ca un fin cercetător al spiritualității românești.

A fost cercetător științific în etnologie și antropologie la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. A obținut doctoratul în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, în anul 2006. Înainte de a se dedica cercetării, Costion Nicolescu a lucrat ca inginer proiectant, între anii 1969 şi 1991.

A publicat o serie de cărți şi articole în domeniul teologiei, antropologiei şi etnologiei. A participat la realizarea mai multor volume colective. De asemenea, a susţinut numeroase conferinţe şi prelegeri pe teme religioase şi culturale.

Pr. Mihail Evdokimov (1930-2025)

Părintele Mihail Evdokimov (1930-2025) a trecut la cele veșnice în luna iulie.

Născut la 19 septembrie 1930 în Menton, Franța, a fost fiul marelui teolog al diasporei ruse, Paul Evdokimov.

A fost profesor de engleză la Școala din Alsacia, apoi profesor de literatură comparată la Universitatea din Poitiers timp de 27 de ani.

Arhid. Ioan Caraza (1941-2025)

Părintele profesor arhidiacon Ioan Caraza (1941-2025), unul dintre dascălii de seamă ai Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a trecut la cele veșnice în luna august.

S-a remarcat de-a lungul anilor printr-o activitate didactică și științifică bogată, mai ales în domeniul patrologiei.

Înzestrat cu o profundă cultură teologică și cu modestie, părintele arhidiacon Ioan Caraza a format generații întregi de studenți, fiind apreciat pentru rigoarea academică, dăruirea pedagogică și disponibilitatea constantă de a sprijini formarea intelectuală și duhovnicească a celor care i-au fost ucenici.

Mitropolitul Dionisie al Corintului (1952-2025)

Mitropolitul Dionisie al Corintului (1952-2025) a trecut la cele veșnice la începutul lunii august.

Înaltpreasfinția Sa a fost întronizat în 2006 ca Mitropolit al Corintului. A reprezentat Biserica Greciei la întronizarea Papei Francisc al Romei.

„Ne amintim de Înaltpreasfinția Sa ca de un ierarh blând, smerit, amabil și primitor, un apropiat și prieten al Bisericii Ortodoxe Române”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel în mesajul de condoleanțe.

Niculae Todos (1935–2025)

Niculae Todos (1935–2025) a trecut la cele veșnice în luna a opta a anului 2025, fiind considerat un apărător al valorilor naționale românești în Basarabia.

În 1990 a devenit deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, votând Declarația de Independență, alfabetul latin și istoria națională autentică, promovând limba română și valorile neamului.

A fost un apropiat fiu al Bisericii, fiind și ctitor de biserică în satul Chircani, raionul Cahul. În anul 2023, cu ocazia Anului centenar al Episcopiei Basarabiei de Sud, pentru lucrarea sa misionară deosebită, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea patriarhală.

Hrisostom Stamoulis (1964-2025)

Profesorul Hrisostom Stamoulis (1964-2025) a trecut la Domnul în luna august. Cadru universitar, dirijor și compozitor, profesorul Stamoulis a fost o personalitate marcantă a teologiei ortodoxe grecești și universale.

A fost profesor de Teologie Dogmatică și Simbolică la Facultatea de Teologie a Universității Aristotel din Salonic, unde a ocupat și funcția de decan al facultății.

A vizitat cu mai multe ocazii țara noastră, primind de două ori titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității București și din partea Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Schimonahia Penelope Ianolide (1925-2025)

Schimonahia Penelope Ianolide (1925-2025) a trecut la Domnul la jumătatea lunii septembrie, având vârsta de 100 de ani.

A fost căsătorită cu Ioan Ianolide, fost deținut politic, cunoscut pentru statornicia credinței sale. Împreună au întemeiat o familie creștină care a durat 21 de ani, până la trecerea la cele veșnice a lui Ioan Ianolide.

La începutul anului 2025, a fost tunsă în monahism, primind numele Penelope, în amintirea mamei sale. În același an a primit și schima mare, închinându-și viața rugăciunii și slujirii în cadrul Mănăstirii Paltin.

Maica Ierusalima Ghibu (1936-2025)

Stavrofora Ierusalima Ghibu (1936-2025), stareța Mănăstirii Râmeț, a trecut la Domnul în luna noiembrie.

La doar 16 ani, s-a închinoviat la Mănăstirea Rătești din județul Buzău, pentru a putea fi aproape de Sfântul Dometie de la Râmeț.

A contribuit la reînființarea mănăstirii Râmeț în plină prigoană comunistă. Ucenică a Sfinților Arsenie de la Prislop și Dometie cel Milostiv de la Râmeț, Maica Ierusalima a ținut obștea unită în timpul comunismului și a dat de lucru femeilor din Apuseni la atelierele de covoare pe care le-a înființat în vremuri grele.

Despre Maica Ierusalema, Patriarhul României a afirmat că este „un simbol al rezistenței prin credință și curaj mărturisitor în perioada regimului comunist”.

Arhimandritul Veniamin Micle (1939-2025)

Arhimandritul Veniamin Micle (1939-2025), duhovnic al Mănăstirii Bistrița, a trecut la cele veșnice în luna a 11-a a anului 2025.

A intrat de tânăr în monahism la Mănăstirea Rohia, sub povățuirea vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira. După o perioadă de prigoană în comunism, în care i s-a interzis activitatea teologică, părintele Veniamin a revenit în slujirea Bisericii ca profesor de seminar, apoi ca arhimandrit și director al Seminarului din București.

S-a remarcat ca unul dintre cei care au readus la viață Mănăstirea Bistrița, reînființând obștea, reorganizând spațiile de cult și întemeind un centru de restaurare și conservare a patrimoniului.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind statornicia, jertfelnicia și dragostea părintelui pentru Biserică.

Ilie Ilașcu (1952–2025)

Ilie Lașcu (1952–2025) a trecut la cele veșnice în a doua jumătate a lunii noiembrie. A fost unul dintre fondatorii Mișcării de eliberare națională din Basarabia (1988–1992), conducând Filiala Tiraspol a Frontului Popular din Moldova.

Pentru mărturisirea sa publică în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, pentru apărarea identității naționale și pentru împotrivirea față de ocupația străină, a fost arestat la 2 iunie 1992 de Serviciul secret al Armatei Federației Ruse din Transnistria.

A urmat un deceniu de suferință în temnițele regimului separatist de la Tiraspol, fiind supus torturii și izolării, de patru ori fiind condamnat la moarte și simulată execuția. În urma presiunii internaționale, a fost eliberat abia la 5 mai 2001, devenind simbol universal al luptei pentru adevăr și libertate.

Cary-Hiroyuki Tagawa (1950-2025)

Cary-Hiroyuki Tagawa (1950-2025), cunoscut actor convertit la Ortodoxie sub numele Pantelimon, a trecut la Domnul în luna decembrie.

Convertirea sa a avut loc în urmă cu zece ani, dorind să fie dedicat vindecării trupești și sufletești a oamenilor. A jucat și în filme cu temă creștin ortodoxă, precum The honored priest (2015).

A devenit un exemplu de transformare personală și de asumare sinceră a credinței creștine.

Colaj foto: Basilica.ro