PS Timotei Prahoveanul a sfinţit în Joia Mare o copie a icoanei Maicii Domnului Iordăniţa. Sfinţirea icoanei a avut loc după oficierea Liturghiei Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia în biserica reprezentanţei de la Ierusalim.
Copia icoanei Iordăniţa a fost realizată la Atelierele Patriarhiei Române pentru a putea fi adusă în pelerinaj în ţara noastră la mănăstiri şi parohii, atunci când este solicitat acest lucru, în vederea sprijinirii proiectului de deminare şi refacere a schitului românesc de la Iordan.
Pentru refacerea Schitului românesc, și implicit a deminării zonei, Patriarhia Română a inițiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri, iar cei interesați pot dona în conturile deschise pentru acest scop.
Experţi israelieni şi din străinătate au început să înlăture mii de mine antipersonal şi antitanc din timpul războiului şi împrăştiate pe malul vestic al Iordanului, ce aparţine de zona geografică a botezului Mântuitorului Hristos.
Lucrările de deminare au început spre sfârşitul lunii martie şi vor fi concentrate în jurul Mănăstirii Ortodoxe greceşti Qasr Al-Yahud, situată pe malul râului Iordan.
Sfântul Ioan Iacob, egumen al schitului românesc de la Iordan
De istoria Schitului Românesc de la Iordan se leagă şi personalitatea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ. Cuviosul Ioan Iacob, originar din Crăiniceni, jud. Botoşani, a fost egumenul acestui aşezământ monahal în perioada 1947-1952.
În cuvântul de la finalul Liturghiei, Preasfinţia Sa a făcut referire la personalitatea marelui sfânt despre care a spus că în nenumărate rânduri a „îngenuncheat şi poate cele mai multe dintre mâhnirile şi încercările lui le-a spus tocmai Preacuratei Maicii lui Dumnezeu care îl privea din preafrumoasa icoană”.
Cina cea de Taină – modelul rugăciunilor şi al rânduielilor noastre de cult
Preasfinţia Sa a evidenţiat semnificaţia Joii Mari vorbind despre instituirea Euharistiei. El a spus că Cina cea de Taină rămâne „modelul prin excelenţă al rugăciunilor şi al rânduielilor noastre de cult”.
De câte ori săvârşim Liturghia noi aducem mulţumire întru pomenirea Lui. Negrăită este bucuria noastră şi Îl rugăm pe Mântuitorul Hristos să ne dea şi nouă, măcar că suntem nevrednici, bucuria pe care a dat-o Sfinţilor ucenici şi Apostoli atunci când s-au aflat împreună cu El, dar mai ales când i-a împărtăşit din pâinea euharistiei.
Alături de Preasfinţia Sa au slujit membrii delegaţiei Patriarhiei Române care va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Icoana Iordăniţa a fost adusă în România
Icoana Maicii Domnului Iordăniţa a fost adusă anul trecut în România. Ea a fost aşezată spre închinare credincioşilor la mai multe lăcaşuri de cult bucureştene: Biserica Icoanei, Biserica Sfânta Vineri.
Înainte de a se întoarce în Ierusalim, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adus cinstire icoanei Maicii Domnului în cadrul Reşedinţei Patriarhale.
Icoana s-a aflat timp de peste 30 de ani în biserica Schitului Românesc de pe malul Râului Iordan, ridicat de Patriarhia Română în anul 1935 în regiunea Qasr al Yahud, la locul istoric al Botezului Domnului Iisus Hristos.
În anii 1967-1970 din cauza războiului declanșat în zonă, biserica românească a fost bombardată şi grav avariată.
Icoana a fost salvată de Arhiepiscopul Lucian Florea, în timpul slujirii sale ca Reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, în anii când schitul de la Iordan fusese închis.
Când au început bombardamentele în zonă, icoana Iordăniţa a fost scoasă şi adusă la Așezământul Românesc de la Ierusalim, unde se află în prezent așezată într-un baldachin de lemn din pridvor.
Mai multe informaţii despre icoană aici.
