„A trecut cu adevărat prin mari silințe și nevoințe”, a spus marți Mitropolitul Irineu al Olteniei la proclamarea locală a canonizării Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi.
Înaltpreasfinția Sa a evidențiat viața de nevoință și dăruire totală a sfintei, subliniind că aceasta a fost plăcută lui Dumnezeu prin întreaga sa viețuire.
„Sfânta Matrona este cu adevărat cinstită de Mântuitorul Iisus Hristos și ridicată în rândul sfinților – al celor care au urmat învățătura Lui și și‑au sfințit viața și au ajuns să fie împreună cu îngerii”.
Mitropolitul Olteniei a subliniat că dorința Sfintei Matrona de a urma calea monahală s-a manifestat încă din copilărie, „vrând să fie plăcută lui Dumnezeu”: „S‑a îndeletnicit cu postul și cu rugăciunea, alegând viața sărăcăcioasă prin care întotdeauna s‑a îmbogățit”.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a evidențiat dimensiunea jertfelnică a vieții sale: „Sfânta și-a mortificat trupul ca să ajungă jertfă vie Mântuitorului Iisus Hristos și a ascultat de cuvântul Lui: Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este!”, subliniind că aceasta „s-a pregătit întotdeauna pentru momentul trecerii din lumea aceasta”.
Binecuvântarea Mănăstirii Hurezi
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a evidențiat importanța duhovnicească a momentului: „La diferență de 11 ani, mănăstirea aceasta se umple din nou de Harul lui Dumnezeu prin proclamarea canonizării uneia dintre viețuitoarele ei”.
Înaltpreasfinția Sa a subliniat că așezământul monahal de la Hurezi a fost, de-a lungul timpului, un loc al sfințeniei și al trăirii autentice.
„Acest așezământ monahal a avut viețuitori cu viață aleasă, cu viață sfântă, mari apărători ai credinței, dar și mari trăitori ai rugăciunii lui Iisus, iubitori de priveghere și iubitori de jertfă continuă”.
Proclamarea locală
Proclamarea locală a canonizării a avut loc la Mănăstirea Hurezi din județul Vâlcea, locul în care Sfânta Cuvioasă Matrona a viețuit.
Evenimentul a fost precedat de Sfânta Liturghie oficiată de Mitropolitul Irineu împreună cu Arhiepiscopii Teodosie al Tomisului, Varsanufie al Râmnicului, Atanasie al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Au participat și Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Antonie de Bălți, Veniamin al Basarabiei de Sud, Andrei al Covasnei și Harghitei, Galaction al Alexandriei și Teleormanului, Visarion al Tulcii, Benedict al Sălajului, Nestor al Devei și Hunedoarei, Siluan al Ungariei, Timotei al Spaniei și Portugaliei, și Episcopii vicari Paisie Lugojanul al Arhiepiscopiei Timișoarei și Teofil Trotușanul al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
După slujbă, Preasfințitul Părinte Andrei a citit Tomosului sinodal de proclamare locală a canonizării. Momentul a fost urmat de intonarea troparului și prezentarea icoanei sfintei.
În ajunul proclamării canonizării, la Mănăstirea Hurezi a fost oficiată o slujbă de priveghere în cinstea Sfintei Matrona.
Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi
Sfânta s-a născut în data de 2 august 1852 la Săliștea Sibiului, din părinții binecredincioși Nicolae și Stana, care i-au dat la botez numele de Maria.
Din tinerețe a intrat în monahism la Mănăstirea Sărăcinești, după care Cuvioasa s-a mutat la Mănăstirea Hurezi, unde a rămas toată viața, intrând în ascultarea duhovnicului Orest, ucenicul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.
Maica Matrona și-a continuat viața monahală, sfatul ei fiind foarte prețuit de celelalte maici din obște. În 18 aprilie 1923, când avea 71 de ani, a fost aleasă stareță.
Spre finalul vieții, îndurând o boală gravă, Sfânta Matrona a primit de la Maica Domnului înștiințare că în scurt timp va trece în viața cea fericită.
Sfânta a fost canonizată în ședința din 1 iulie 2025 a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alături de alte 15 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea generală a canonizării lor a avut loc la Catedrala Patriarhală în 6 februarie 2026.
Foto credit: George Ioniță
