Se împlinesc 69 de ani de când sculptorul Constantin Brâncuși s-a mutat la Domnul

Luni se împlinesc 69 de ani de când marele sculptor român Constantin Brâncuși s-a mutat la Domnul.

Artistul s-a născut în data de 19 februarie 1876, în satul Hobița, din județul Gorj. A fost al șaselea copil al unei familii de țărani, părinții săi fiind Radu Nicolae și Maria Brâncuși.

Încă din copilărie, a intrat în contact cu meșteșugul lemnului sculptat, foarte răspândit în mediul rural românesc.

După ce a lucrat în mai multe locuri în tinerețe, talentul său artistic a fost remarcat de un industriaș, care l-a sprijinit să se înscrie, în 1894, la Școala de Arte și Meserii din Craiova. Pentru a putea urma studiile, Brâncuși a învățat singur să citească și să scrie. Parcursul său educațional a continuat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, pe care a absolvit-o în 1902.

Un moment important al începutului carierei sale a fost realizarea, în 1903, a bustului generalului medic Carol Davila, amplasat în curtea Spitalului Militar „Dr. Carol Davila” din București. Aceasta rămâne singura lucrare de for public semnată de Brâncuși în Capitală.

Un nou început

Medicul Dimitrie Gerota, cel care a sprijinit realizarea bustului, spera că această comandă îl va ajuta pe sculptor să-și finanțeze studiile în străinătate. Nemulțumit însă de faptul că nu a primit întreaga plată pentru lucrare, Constantin Brâncuși a decis să plece pe jos la Paris.

Înainte de plecare, artistul a trecut pe la Hobița pentru a-și lua rămas bun de la mama sa.

Ajuns în capitala Franței, Brâncuși a lucrat în atelierul sculptorului Antonin Mercié și a atras atenția lui Auguste Rodin, care i-a propus să lucreze în atelierul său. Tânărul sculptor a acceptat inițial, însă după numai o lună a renunțat, afirmând celebra idee că „nimic nu poate crește la umbra marilor arbori”, dorind să își urmeze propriul drum artistic.

Spre deosebire de Rodin, care prefera modelarea în lut și ghips, Brâncuși era influențat de tradiția prelucrării lemnului din mediul rural românesc. În concepția sa, sculptorul nu impune o formă materiei, ci caută forma deja ascunsă în interiorul acesteia.

Creația artistică

Un moment important al creației sale a fost realizarea, în 1920, a primei versiuni a Coloanei Infinitului, sculptată în lemn de stejar în doar trei zile. Lucrarea, cu o înălțime de 7,17 metri, fusese destinată unui prieten din Paris și avea să devină una dintre cele mai cunoscute creații ale artistului.

Brâncuși a călătorit în Statele Unite în 1927 pentru a prezenta lucrarea Măiastra, operă realizată în 27 de versiuni.

În 1935, artistul a primit comanda realizării unui monument dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial la Târgu Jiu. Astfel a luat naștere celebrul ansamblu monumental format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.

În perioada regimului comunist a existat chiar o tentativă de distrugere a Coloanei Infinitului. Autoritățile au încercat să o smulgă cu ajutorul unui tractor și al unor lanțuri, însă acestea s-au rupt, iar monumentul a rămas în picioare.

Constantin Brâncuși a trecut la cele veșnice în 16 martie 1957, în atelierul său din Paris. Slujba de înmormântare a fost oficiată la Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Paris, loc în care artistul a fost cântăreț în strană și ipodiacon. A fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse.

Anul Constantin Brâncuși

Anul 2026 a fost instituit oficial drept „Anul Constantin Brâncuși”, printr-o lege promulgată în 24 iulie 2025 de Președintele României.

Proclamarea a avut loc în contextul împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român.

Conform legii, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale, artistice și educaționale dedicate celebrării vieții și operei sculptorului, în limita bugetelor aprobate.

Vezi și:

Foto credit: Arhiva / Ziarul Lumina

Știri recente