Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a vorbit la sâmbătă, Trinitas TV, despre câteva dintre cele mai mari provocări tehnice în construirea Catedralei Naționale.
„Cea mai mare parte din rezolvări le-am resimțit, vă rog să mă credeți, ca pe un semn al prezenței divine, care ne-a rezolvat problemele mari ale șantierului într-un fel aproape miraculos”, a mărturisit consilierul patriarhal.
El a subliniat că Părintele Patriarh Daniel a fost total implicat și a ajutat cu tot ce a putut, dar este și „lucrarea lui Dumnezeu, Care a adus-o la îndeplinire după dorința noastră, hai să zicem așa, nemerituoasă”.
De aceea, Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Crîngașu a vorbit adesea și în trecut despre „Mâna lui Dumnezeu, Care Își construiește casa”.
Săparea fundației
Primele provocări au apărut încă de la săparea fundației la o adâncime de 24 metri.
Ca să nu se prăbușească pereții săpăturii, groapa trebuia ranforsată cu beton armat, lucrare care necesita o cantitate imensă de ancore din oțel.
„Costa foarte mult lucrul acesta, am încercat după mai multe studii și probe să reducem un număr și din cele patru nivele am redus la trei, am făcut o mare economie de bani, dar această primă mare încercare a șantierului a fost un mare succes”, își amintește Părintele Nicolae Crîngașu de această izbândă inginerească.
„Am avut acolo niște elemente de beton armat uriașe, avem cinci grinzi de beton armat la talpa clădirii, pe radierul general, care au șase metri înălțime pe șase metri deschidere și 130 de metri lungime. Vă dați seama că numai armarea lor și betonarea lor a fost un efort uriaș.”
Tehnologie tradițională la hidroizolație: garanție mult mai îndelungată decât metodele actuale
Ultima provocare legată de fundație a fost hidroizolația. Fără acest strat izolator, la ploi, apa se infiltrează în clădire prin porii zidurilor.
Toate soluțiile existente pe piață au fost testate în laborator, constatându-se că cea mai bună folie hidroizolantă era garantată pentru aproximativ 60 de ani.
„Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, ceea ce era aproape imposibil și am adoptat o soluție foarte curajoasă, foarte sigură, verificată de mii de ani în construcții: soluția hidroizolației cu folie de plumb”, a povestit Părintele Nicolae Crîngașu.
Nu a fost ușor din punct de vedere tehnic, deoarece sudura în plumb presupune o tehnologie foarte complicată.
„Și pe acestea le-am depășit, am făcut acea cuvă, am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”, a spus coordonatorul lucrărilor de pe șantierul Catedralei Naționale.
Soluție unică de protecție în caz de cutremur
Dar poate că cea mai inovatoare soluție inginerească a fost cea găsită pentru protecția la cutremur, rezolvând ceva ce inițial părea irezolvabil.
„La o clădire așa de lungă cum este catedrala noastră, trebuie să ai niște rosturi seismice, în așa fel încât clădirea în ansamblul ei să poată să se comporte la cutremur în cel mai favorabil mod”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu.
„Dacă ai un mastodont, o clădire mare și la cutremur face tangaj, se autodistruge chiar prin forța gravitațională și seismică pe care o suportă în momentul cutremurului, motiv pentru care o clădire mare se fragmentează în mai multe corpuri mai mici, care sunt mult mai stabile la cutremur.”
„Noi nu am putut să facem aici acest lucru, nu puteam să tăiem catedrala în 3 sau 4 zone total distincte între ele, că așa trebuie să fie rostul seismic, și a trebuit să facem o structură și o soluție inginerească care să-i asigure și stabilitatea la cutremur fără aceste rosturi seismice”, a spus consilierul patriarhal.
Reușita a fost atât de mare, încât stabilitatea în caz de seism, din calculele de structură, este mult mai mare decât a unei alte clădiri de aceeași înălțime, care, la un cutremur mare, ar trebui să aibă un tangaj (mișcare verticală) de 120 de centimetri, după care să revină la poziția normală.
„Imaginați-vă că, la noi, din calcule, catedrala, în caz, Doamne ferește, de un asemenea seism, nu are o mișcare de 120 de centimetri, ci doar de 30 de centimetri”, a relatat Părintele Nicolae Crîngașu.
Montarea clopotelor și adaptarea structurii Turnului Clopotniță
O altă provocare a fost înainte de montarea clopotelor, când a trebuit modificată și adaptată întreaga structură de rezistență a Turnului Clopotniță.
„Dacă luăm în calcul efectele dangătului de clopot, care creează niște vibrații, care la rândul lor acționează asupra pereților și pot să facă mari probleme, toate aceste lucruri a trebuit să le avem în vedere și să facem o regândire și o consolidare foarte serioasă a unei zone foarte mari din Turnul Clopotniță”, și-a amintit consilierul patriarhal.
În prezent, Catedrala Națională deține cel mai mare clopot cu balans din Europa: cântărește peste 25 de tone și sună în gama Do.
„Tot ceea ce înseamnă utilizarea lui în timpul serviciului divin ne-a creat, pe de o parte, mari probleme, pe de altă parte, o mare bucurie că am reușit și în acest proiect și acum totul funcționează așa cum trebuie din toate punctele de vedere”, a spus Părintele Nicolae Crîngașu.
Nevoie de implicare pentru finalizarea edificiului
„De nenumărate ori a trebuit să începem lucrările, deși nu știam că avem sau nu bani, ca să progresăm, urmând să vedem după aceea cum ne organizăm cu plata lor, ca să nu facem acest păcat strigător la cer al neplății lucrătorilor”, a mărturisit coordonatorul lucrărilor de la Catedrala Națională.
„Dacă aveam un buget alocat sigur, Catedrala acesta era gata de vreo doi ani.”
„E un subiect pe care sper din toată inima ca oamenii să-l înțeleagă acum, când o să vadă ce frumoasă și ce necesară este catedrala aceasta pentru tot poporul român, că ea trebuie terminată cât mai repede și că toată lumea trebuie să ajute cu ce poate fiecare, cu buget, cu voluntariat, cu orice, ca să o putem termina mai repede”, a mai spus Părintele Nicolae Crîngașu.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul României au sfințit altarul Catedralei Naționale în Anul Centenar al Marii Uniri (2018), iar duminică, de sărbătoarea Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, în Anul Centenar al Patriarhiei Române (2025), au sfințit pictura în mozaic a edificiului.
Vezi toate pliantele de prezentare ale Catedralei Naționale aici.
Donează
- Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcționa spre secțiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.
- Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată cu mențiunea „Pentru pictura Catedralei Naționale”.
- Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange și Telekom.
- Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:
Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110
- Prin redirecționarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.
Alte informații despre pictură
Tel.: 0799.887.955
Email: [email protected]
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
