„Nu putem vorbi despre grija pentru aproapele doar în sens teologic” / Interviu cu Igor Belei (Partea 1)

Pentru unii, a-și ajuta aproapele este o necesitate, ceva la fel de natural ca respirația sau bătăile inimii. Igor Belei, fondatorul și directorul Misiunii Sociale Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, vorbește despre fărâma de bunătate care determină oamenii să ajute. Implicându-se, ei redescoperă bucuria comuniunii, și, prin ceilalți, și legătura cu Dumnezeu.

Iar preoții, când ies din biserică și lucrează mici proiecte sociale, consolidează și Biserica – în sensul de comunitate a credincioșilor. Acolo unde oamenii sunt împreună și merg și la biserică nu există discuția: „Ce face Biserica?” Există discuția: „Ce pot face eu?”, spune directorul Misiunii Diaconia.

Igor Belei s-a născut în 1976, a studiat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” din Chișinău și are un rezidențiat în domeniul microbiologiei medicale. După ce a fost preşedintele Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români, a ales calea misiunii sociale în detrimentul profesiei de medic.

Basilica.ro: De ce ar renunța un microbiolog la specializarea sa, pentru a activa în domeniul social?

Igor Belei: A pornit de la nevoia de implicare. Eram un grup de studenți de la ASCOR în 1998 și făceam cateheză. Pentru că am vrut să mă asigur că ceea ce spun și fac, prin 1999 am început să mă implic în diferite activități de voluntariat. În 2000, am decis să înființăm o structură, pe care am numit-o Diaconia. Nu a fost nimic teologic în demers, nu aveam nici un teolog în echipă.

În 2003, după recunoașterea Mitropoliei Basarabiei (2002), am decis, împreună cu Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, ca Diaconia să devină parte integrantă a mitropoliei. Acum suntem 50 de angajați și câteva mii de voluntari. Oamenii aici fac lucrurile împreună, vin ca acasă la muncă. Lucrăm ca într-o familie.

Suntem „brațul social” al Bisericii. În legea pentru culte din 2007, am introdus și noțiunea de „misiune socială”, nu doar „religioasă”. A fost recunoscută activitatea Bisericii și în plan social.

Sărăcia ca lipsă de oameni

Basilica.ro: Spuneați că Moldova a ajuns să se împartă între cei care lucrează în afară și cei care au sărăcit atât de mult, încât trebuie ajutați. Cât de afectată este Moldova de emigrație și cum vedeți viitorul?

I.B.: Suntem țara cu cea mai mare depopulare din Europa. Am pierdut o jumătate din populație în ultimii zece ani. Acum 20 de ani, sărăcia era doar o lipsă de resurse materiale, acum vorbim de sărăcie chiar în profunzimea noțiunii, pentru că nu mai există nici o rețea socială la nivel comunitar.

Din păcate, sistemul social și politic din Republica Moldova nu oferă perspective de dezvoltare. Eu sunt un unionist convins și cred că doar o reunire poate fi o salvare pentru acest teritoriu și pentru întreaga țară. Nu avem șansă decât reuniți, sau înglobați de alte sisteme.

Basilica.ro: Ceea ce a distrus comunismul la nivel comunitar a desăvârșit postcomunismul?

I.B.: Da, pentru că a distrus rețeaua relațională, rețeaua de familie și nu mai există familiile mari, care erau talpa țării.

Basilica.ro: Cum arăta o familie basarabeană?

I.B.: Cu mulți copii, ca și în celelalte regiuni ale României Mari. Eu am prins trei-patru copii. Cu bunicii alături, în casa vecină, cu întâlniri foarte dese cu verișorii și cu întrajutorare numită clacă. Dacă o familie avea nevoie, tot satul venea la ei, pentru că erau toți rude.

Acum ne trezim că, la înmormântări, nu are cine să ducă o icoană. Bătrânii se plâng că nu are cine să vină la masa de pomenire. În schimb, Chișinăul atrage un milion de oameni : o treime din populația țării. Restul muncesc în afara țării.

Cantina mobilă „Aproape de aproapele” a Misiunii Diaconia staționa zilnic în două puncte fixe din Chișinău, unde voluntarii distribuiau prânz cald. În pandemie, voluntarii au dus hrana caldă la domiciliul beneficiarilor, cu ajutorul unei companii de curierat. Foto: Facebook / Misiunea Socială „Diaconia”

Basilica.ro: Ce putem face pentru familii?

I.B.: Eu cred în exemplul propriu. Am văzut că și modelele bune sunt contagioase. Eu am patru copii și așa mi s-a părut firesc. Eu și soția nu am avut niciodată discuția legată de câți copii să avem. Așa a lăsat Dumnezeu. Ne-am asumat, am luat lucrurile ca atare.

Când am avut al treilea copil, cei doi frați mai mari mi-au zis: „Tata, vom fi o familie numeroasă și vom fi săraci!” „Cine v-a spus asta?” „Așa se spune la noi în clasă.” „Nu-i adevărat”, le-am zis. A trebuit să le explic că fiecare din ei a venit cu alte daruri și a avut grijă Dumnezeu ca, pe lângă nevoi, să dea și soluții.

Interviu în timpul campaniei „Masa Bucuriei” din 2019, când, cu sprijinul a 1.000 de voluntari și 120 de magazine din 20 de orașe, s-au strâns 50 de tone de alimente într-o singură zi. Foto: Facebook / Misiunea Socială „Diaconia”

Implicarea reface comunitatea și întoarce oamenii în Biserică

Basilica.ro: Cum găsim resursele pentru a ieși din inerție și a ajuta?

I.B.: Eu cred că tuturor oamenilor le-a lăsat Dumnezeu sămânța bunătății în ei. Am văzut oameni care nu au motivație religioasă, ci strict umanitară și sunt extrem de implicați. Văd câtă bucurie găsesc să vină cu noi.

Treptat, ei înțeleg că pot da și un sens mai înalt lucrurilor pe care le fac. Le făceau din bunătatea firească a sufletului lor. Iar Biserica fiind prezentă și în societate, acolo unde se manifestau firesc interesele lor, și ei s-au putut apropia și de Dumnezeu.

Bucuria noastră a fost recunoașterea prezenței laicului în Biserică. Cred că în Biserica Ortodoxă Română este o implicare mai mică a laicilor. E nevoie de încurajare din partea ierarhilor ca laicii să se poată manifesta așa cum înțeleg ei, proiectând nevoile personale și din familie în serviciile sociale.

Basilica.ro: Cât de mult ajută faptul că există preot și biserică în fiecare sat?

I.B.: Ajută foarte mult. Tot mai mulți preoți înțeleg că viața Bisericii nu se limitează doar la oficierea slujbelor religioase. Când preotul este o prezență vie în mijlocul credincioșilor, vedem o dinamică și o credibilitate mai mare.

De exemplu, la Hagi Curda, în regiunea Ismail, când părintele paroh și-a mobilizat comunitatea și a găsit și alte resurse, românii au început să vină cu încredere la biserică, să discute cu preotul deschis. Nu acesta fusese obiectivul nostru când l-am ajutat, acesta a fost doar un efect.

Acolo unde oamenii sunt împreună și merg și la biserică nu mai există discuția: „Ce face Biserica?” Există discuția: „Ce pot face eu?” Și asta se manifestă în Biserică.

Pe de o parte, asistăm la un război mediatic împotriva Bisericii, dar și la foarte multe inițiative consistente atunci când preotul încurajează oamenii. De aceea, unul din obiectivele pe care ni le-am propus prin activitățile sociale este și întoarcerea omului în Biserică.

Basilica.ro: Cum îi implică Biserica pe tinerii basarabeni?

I.B.: Biserica a fost scoasă din viața socială în perioada comunistă, a fost interzisă, iar tinerii văd rolul Bisericii doar în oficierea de servicii spirituale, activități religioase pe care nici nu le înțeleg foarte bine și le iau doar ca pe un obicei frumos.

De aceea am creat proiecte precum Parlamentul copiilor în acțiune, o rețea de comunități în care tinerii și copiii identifică prin consultare nevoia comunității, fac propuneri, oamenii le votează, iar noi le oferim mici granturi pentru propunerile câștigătoare.

Unii au făcut o fântână. Alții au amenajat un teren de sport. La Fetești, în raionul Edineț, au organizat un cinematograf de vară. Alții au renovat o Răstignire din vârful unui deal. La Sadova au identificat nevoia de a găti pentru cinci bătrâni singuri. O dată pe lună, vine rândul unei familii să gătească pentru ei.

Sunt lucruri mici, dar care vizează schimbări comportamentale și le dau încredere acestor copii că pot schimba ceva. Și e frumos că aceste proiecte se întâmplă împreună cu preotul.

Basilica.ro: Veți schimba lumea?

I.B.: Cel puțin în jurul nostru da. De comportamentul fiecăruia depinde schimbarea lumii. Suntem mici pioni, dar trebuie să înțelegem că fiecare își are locul lui în lumea aceasta creată de Dumnezeu.

Noi spunem că satele sunt dezorganizate, dar există atâta optimism acolo! Nu există drumuri, dar optimism există și asta ne ține. Este și o caracteristică creștină.

Nu ne lasă Dumnezeu până la capăt, chiar dacă statisticile arată altceva. Eu sunt sigur că vom regăsi sensul, dar împreună.

Prin Centrul Maternal „În brațele Mamei”, Misiunea Diaconia oferă găzduire și asistență complexă mamelor singure cu o situație socială dificilă. Foto: Diaconia.md

VA URMA: În partea a doua a interviului, Igor Belei explică în ce fel ajută Centrul Maternal al Misiunii Diaconia mamele în criză de sarcină


PE SCURT. Misiunea Diaconia

Misiunea Diaconia, structura socială a Mitropoliei Basarabiei, activează de 19 ani pe întreg teritoriul Republicii Moldova și este membră a Federației Filantropia a Patriarhiei Române.

Campania de Paști Masa Bucuriei

Strânge donații în bani și alimente care se vor transforma întregul an în prânzuri calde la cantinele sociale și pachete alimentare pentru persoanele vulnerabile.

Cantina socială mobilă

Zilnic, un microbuz special amenajat staționează în anumite puncte de distribuție, iar voluntarii oferă gratuit un prânz caldă vârstnicilor și oamenilor fără adăpost. Cei care nu se pot deplasa îl primesc la domiciliu. Jumătate din finanțare provine de la banii dați de credincioșii din țară și diaspora pentru pomenirea răposaților. A fost editat și un ghid cu rânduiala pomenirilor.

Centrul Maternal „În brațele mamei”

Are 10 camere și oferă găzduire și asistență complexă femeilor însărcinate și cu copil mic: mame orfane, mame singure, adolescente în criză de sarcină provenite din familii dezorganizate. Finanțată prin campania de Crăciun cu același nume.

Apartamentul Social ,,Spre Independență”

Anual, șase fete din zona de risc social învață o meserie și abilități de viață independentă.

Proiectul „Brațele părintești”

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei ajută de la distanță 150 de familii vulnerabile din Chișinău și Orhei să-și crească copiii. Acestea primesc alimente, produse de igienă, rechizite, servicii de asistență juridică, de consiliere spirituală sau psihologică.

Proiectul „Young Diaconia”

Programul a început din 2007 și constă în promovarea voluntariatului și motivarea tinerilor de a se implica în viața comunității.

Centrul de resurse „Călăuza Solidarității”

Oferă expertiză și sprijină inițiativa comunitară. A ajutat la înființarea a patru ONG-uri parohiale, pe care apoi le ajută să-i formuleze proiecte pentru a obține finanțări.

Advocacy pentru Banca de alimente

Parteneriat cu guvernul în dezvoltarea mecanismului legislativ de prevenire a risipei alimentare și dezvoltare a unei Bănci de Alimente pentru cei care nu și le pot cumpăra.

Corporate Social Responsibility (CSR)

Parteneriate cu companii private care vor să facă filantropie: campanii de Crăciun, de Paști și de 1 Iunie; team building-uri și coresponsabilizare pentru serviciile sociale oferite în diverse centre.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

 

Comentarii Facebook


Știri recente