Membrele comunității „Domnițe cu altițe” au participat la Sf. Liturghie, oficiată marți, la Catedrala Patriarhală, purtând costumul popular românesc. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul le-a felicitat, transmițând următorul mesaj:
„Într-o diversitate de culturi, ne găsim locul subliniind propria identitate”.
Comunitatea „Domnițe cu altițe” a fost fondată la inițiativa Mihaelei Chilian și promovează portul popular autentic, având ca scop păstrarea și valorificarea tradițiilor românești.
„Înființată din 2016, Comunitatea Domnițe cu altițe promovează costumul popular românesc în diferite împrejurări. Constatăm cu bucurie, că doamnele și domnișoarele, vin îmbrăcate la biserică în aceste costume frumoase, mai ales cele din diaspora, care duc dorul de țară”, a transmis Preasfinția Sa, la finalul slujbei.
„Domnițe cu altițe” organizează întâlniri ocazionale, de Ziua Națională a Costumului Popular Românesc, Ziua Universală a Iei, Mărțișor, Ziua Națională a României și Ziua Unirii.
Cămașa cu altiță
Cămașa cu altiță este cel mai răspândit model de ie tradițională românească și se întâlnește în Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Branului și a Covasnei. Altița este porțiunea de broderie care acoperă umărul și reprezintă elementul caracteristic al acestei cămăși.
Imediat sub altiță se află încrețul, o bandă ornamentală în tonuri deschise. Mânecile sunt decorate cu râuri, adică șiruri de broderie dispuse vertical sau oblic, iar spre încheietura mâinii se găsește brețara, un alt element ornamental. Gulerul și pieptul cămășii sunt, de asemenea, bogat brodate, completând armonios întreaga compoziție.
„Dorim să oferim publicului larg posibilitatea de a admira și cunoaște piese tradiționale specifice diferitelor zone ale țării, în general piese unice, lucrate manual, la lumina lămpii, cu multă migală, pricepere și dragoste”, au transmis membrele „Domnițe cu altițe”.
„Credința în Dumnezeu, dragostea față de locurile natale, de sat, de fântână, de șezători, de tradiție, de doină, de baladă, de țara unde avem rădăcinile, sunt candele de lumină în sufletul fiecăruia dintre noi”.
Sânzienele și Ia românească
La finalul Sf. Liturghii, Episcopul vicar patriarhal a reamintit că Biserica prăznuiește în data 24 iunie sărbătoarea Nașterii Sf. Proroc Ioan Botezătorul, Aducerea Moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și pomenirea Sf. Ierarh Niceta de Remesiana.
În acest context, Preasfințitul Părinte Varlaam a vorbit despre sărbătoarea cu origini etnologice și folclorice, care în mitologia românească, este asociată cu frumusețea iubirii și a naturii.
„Sânzienele sunt legate de sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul. Când spunem Sânziene, ne gândim la sărbătoarea nașterii Sf. Proroc Ioan. Numele de «Sânziene» este o formă a numelui Sf. Ioan”, a explicat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
„Ne gândim, de asemenea, la florile care împodobesc imașurile și pajiștile din țara noastră în această perioadă, care au culoarea aureolelor de sfinți, galbene-aurii, iar floarea lor au forma unei cruci. De aceea, floarea e denumită plantă cruciformă, fiind asimilată de poporul român cu jertfa martirică a Sf. Ioan Botezătorul, care a murit decapitat”.
24 iunie, Ia românească
Preasfințitul Părinte Varlaam a amintit de inițiativa Andreei Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse de Roumaine, datorită căreia Ziua Universală a Iei se sărbătorește din 2013, anual, pe întreg globul.
„Această sărbătoare de azi, cunoscută în popor și sub numele de Sânziene, are și o amplă manifestare folclorică, etnografică și, din această perspectivă, ziua de 24 iunie are o bogăție spirituală extraordinară”.
„Această inițiativă a fost făcută de o asociație numită La Blouse Roumaine și numele acesta este identic cu numele unui tablou celebru ce se află la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris, care a fost realizat de celebrul pictor Henri Matisse, în 1940 și care este intitulat, chiar așa, La Blouse Roumaine, adică Ia sau Bluza Românească, arătând frumusețea aproape cerească a costumului popular românesc”, a subliniat episcopul.
Prima reprezentare a iei
La finalul cuvântului, Preasfinția Sa a relatat istoria primelor reprezentări ale iei românești, pe care astăzi le putem admira în muzee din întreaga lume. Cu toate acestea, izvorul primelor ii pictate sunt pe zidurile bisericii, amintind că țesutul acestei cămăși se face cu rugăciune și răbdare.
„Prima reprezentare a iei românești a fost făcută în pictura bisericească medievală, în Moldova, unde este reprezentată la Voroneț, celebra scenă a Judecății Universale, cu sufletele drepților care se odihnesc în sânurile celor trei patriarhi ai poporului ales, Avraam, Isaac și Iacov, care țin pe brațe ștergare moldovenești”, a evidențiat episcopul.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
