Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat, marți, Sf. Liturghie la Catedrala Patriarhală, îndemnând credincioșii la rugăciune către cei trei sfinți prăznuiți.
Biserica prăznuiește în data 24 iunie sărbătoarea Nașterii Sf. Proroc Ioan Botezătorul, Aducerea Moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și pomenirea Sf. Ierarh Niceta de Remesiana.
O certitudine documentată
Sf. Evanghelist Luca se adresează unui demnitar pe nume Teofil, spunând că după ce s-a documentat mult și a cercetat istoric, a scris această Evanghelie pentru a încredința poporul de adevărul propovăduirii Sf. Apostoli.
„Iată, că ceea ce scrie Sf. Apostol Luca despre vestirea nașterii, despre zămislirea și nașterea Sf. Ioan Botezătorul este bine cercetat și documentat, mai ales că Sf. Evanghelist Luca a fost un om de știință”, a transmis Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Parcursul prevestit de Arhanghel
Potrivit Episcopului vicar patriarhal, etapele vieții Sf. Ioan Botezătorul sunt trasate de Sf. Arhanghel Gavriil, care spune că pruncul nu va bea vin și nimic din cele amețitoare. Fiind ascuns cu mama sa, Elisabeta, într-o peșteră, a trăit în nevoință și asceză, îmbrăcat în haine din piele de cămilă și hrănindu-se cu miere și lăcuste sălbatice.
„Biserica îi consideră pe Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Proroc Ilie premergători sau profeți ai monahismului creștin pentru nevoințele extraordinare pe care cei doi le-au împlinit în toată viața lor pământească”, a subliniat Preasfinția Sa.
„Când ne gândim la activitatea din pustiu a Sf. Ioan Botezătorul și la mulțimile venite de peste tot din Țara Sfântă: din Ierusalim, din Iudeea de dincolo de Iordan, din Galileea neamurilor, vedem că aceștia se pocăiau pentru păcatele săvârșite, le mărturiseau înaintea Sfântului Ioan Botezătorul și se botezau”.
Sărbătoare la Suceava
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a adus aminte că tot astăzi se prăznuiește aducerea în 1415 a moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, martir creștin din secolul al XIV-lea, sărbătorit în data de 2 iunie.
„Moaștele au fost primite în apropierea Iașiului, în Poiana Vlădicei, unde se înalță azi Mănăstirea Vlădiceni, apoi așezate în Biserica Mirăuți, numită astfel pentru că erau miruiți toți voievozii Moldovei până în 1686”, a relatat episcopul.
„Până când polonezii, intrând în Moldova, l-au răpit pe Sfântul Mitropolit Dosoftei, care aflat în exil, a luat cu el moaștele, documentele mitropoliei și sfintele odoare. Moaștele Sf. Ioan de la Suceava au fost readuse in vechea capitală a Moldovei, după aproape o sută de ani, în 1783, de către Episcopul Dosoftei Herescu si așezate în Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care a servit drept Catedrală Mitropolitană, cât timp Suceava a fost capitala Moldovei”.
„Iată, că astăzi, la Suceava, este sărbătoare mare, pelerinaj la care vin români din toate părțile țării și asta arată evlavia poporului român față de acest mare martir”.
Niceta de Remesiana
La finalul cuvântului, Episcopul vicar patriarhal le-a relatat credincioșilor prezenți la Sf. Liturghie evenimente din viața unui alt sfânt sărbătorit astăzi, Sf. Niceta de Remesiana. Într-un poem al Sf. Paulin de Nola, se menționează că Sf. Niceta a transformat, prin propovăduirea Evangheliei, neamuri barbare în popoare blânde și pașnice.
„Pentru că s-a născut în Remesiana, un oraș întemeiat de împăratul Traian, la sudul Dunării, la aproximativ 30 de km în orașul Naissus, unde s-a născut, cu aproape un secol mai devreme, Sf. Împărat Constantin cel Mare”.
„Sf. Niceta s-a născut în jurul anului 335-345 și a fost episcop jumătate de secol. A rămas în memoria creștinătății drept un mare misionar, predicând Evanghelia nu numai în Dacia Mediterranea, ci și în nordul Dunării, la populația dacă, getă, la hunii care apăruseră în ținuturile dunărene, și chiar și la neamurile bessilor, care locuiau atunci în Munții Rodopi din Bulgaria de azi”.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam a vorbit despre Ziua Universală a iei.
La slujbă au participat și membrele comunității „Domnițe cu altițe”, purtând costume populare autentice, moștenite din generații, pentru a transmite mai departe tradițiile și obiceiurile culturii românești.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
