Academia Română a organizat joi, începând cu ora 11:00, Conferința „În numele iubirii. Salvarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, grav compromis în ultimele decenii”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși.
La eveniment au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, reprezentanți ai Academiei Române, ai mediului universitar și cultural, oameni de artă și cercetători.
Locul lui Brâncuși în cultura universală
În deschiderea manifestării, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a subliniat importanța anului comemorativ dedicat artistului.
„Suntem în acest moment în aulă pentru a cinsti memoria lui Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai cunoscuți români pe plan mondial, încă din timpul vieții sale. Pe parcursul întregului an calendaristic 2026 vor avea loc astfel de manifestări organizate de noi sau de noi în colaborare cu alte instituții”.
Academicianul a evidențiat moștenirea artistică lăsată de sculptor: „Constantin Brâncuși a lăsat moștenire opera lumii întregi prin atelierul său de la Paris, dar și României eterne prin minunea de la Târgu Jiu”.
Președintele Academiei Române a amintit, totodată, recunoașterea internațională de care se bucură creația marelui sculptor.
„Lucrările lui Brâncuși sunt unele dintre cele mai apreciate și valorizate opere de artă din întreaga lume, creații extraordinare, care se vând la casele de licitații alături de Giacometti, Modigliani sau Matisse”.
Sinteză între credință și artă
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a adresat celor prezenți, subliniind dimensiunea spirituală a operei lui Constantin Brâncuși și legătura profundă dintre credință și creația artistică.
„Ansamblul monumental de la Târgu Jiu rămâne cea mai valoroasă realizare a lui Brâncuși și cea mai profundă sinteză artistică, sculpturală, între spirit și materie, credință și artă, arhaic și modern, timp și veșnicie”.
Patriarhul României a evidențiat faptul că artistul a rămas profund legat de viața Bisericii.
„Constantin Brâncuși a fost cântăreț de strană la bisericile Madonna Dudu și Obedeanu din Craiova, cântăreț de strană și dirijor de cor la Biserica Mavrogheni din București, precum și cântăreț de strană la Biserica Română Sfinții Arhangheli din Paris, fiind un creștin ortodox practicant până la sfârșitul vieții sale”.
O lumină pentru toți românii
Preafericirea Sa a evocat și ultimele dorințe ale sculptorului: „Înainte de moartea sa, cu câteva zile, a cerut să se spovedească și să fie împărtășit de Episcopul Teofil Ionescu de la Paris și la sfârșitul întâlnirii i-a spus: Preasfințite, mor cu un dor neîmplinit. Mor cu dorul de a nu fi îngropat în patria mea natală”.
„Așa cum scriam în prefața cărții Brâncuși – sculptor creștin ortodox, ediția a II-a, din anul 2013, el a unit credința cu arta, naționalul cu universalul și efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale”, a încheiat Patriarhul României.
Conferința s-a încheiat cu lansarea emisiunii de mărci poștale „Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere”, dedicată aniversării marelui sculptor.
Vezi mai multe fotografii de la eveniment în galeria foto.
Vezi și:
- Operele lui Constantin Brâncuși explicate de Patriarhul Daniel
- Acad. Ioan – Aurel Pop: Lucrările lui Constantin Brâncuși ocupă un loc de cinste printre marile creații artistice ale lumii
- Anul 2026 este dedicat sculptorului Constantin Brâncuși și sportivei Nadia Comăneci: Simboluri ale excelenței românești
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
