Catedrala Națională ca Evanghelie vizuală: Momente importante pe parcursul construirii Catedralei Naționale

Trinitas TV, postul de televiziune al Patriarhiei Române, a difuzat la Jurnalul de știri de miercuri seară un reportaj despre etapele conceperii proiectului Catedralei Naționale și ale punerii lui în practică.

În 29 noiembrie 2007, la scurt timp după întronizarea ca Patriarh, Preafericitul Părinte Daniel punea piatra de temelie pentru Catedrala Națională.

Perioada premergătoare începerii construcției a fost marcată de consultări frecvente cu specialiști în domeniu și de cercetări intense.

Concept

În 2009, la un simpozion dedicat Catedralei Mântuirii Neamului, Întâistătătorul Bisericii noastre afirma că aceasta va fi o punte de legătură între Răsărit și Apus și între trecut și viitor.

„Această sinteză între corabie, Cruce și Casa Sfintei Treimi devine baza tradițională a noastră de orientare. Dorința noastră este ca viitoarea catedrală să fie o bazilică latino-bizantină tradițională, mai ales în interiorul ei, cu expresie românească în exterior și o punte de legătură între Răsărit și Apus”, a spus Patriarhul României.

„Cu cât reușim să exprimăm bogăția credinței în arhitectură, cu atât ajutăm la sensibilizarea credincioșilor de a vedea că arhitectura este o Evanghelie citită permanent, o predică permanentă, vizuală și o susținere a credincioșilor în rugăciune și o chemare a tuturor credincioșilor la comuniune.”

Simbolismul principal: comuniunea

Edificiul a fost conceput înconjurat de un spațiu care, văzut de sus, are formă de potir. „Ideea de potir, de fapt, este ideea de comuniune”, explica Părintele Patriarh Daniel la simpozionul din 2009.

„Lumea trăiește în foarte mult individualism și în singurătate și ideea de comuniune este foarte necesară astăzi. Unii o numesc solidaritate, dar pentru noi e mai mult decât solidaritate. Solidaritatea în general se exprimă în caz de dificultate, în caz de criză, dar comuniunea trebuie să fie o stare firească, normală a vieții creștinești.”

„Cea dintâi roadă a comuniunii este bucuria. Și o catedrală frumoasă trebuie să exprime și bucuria de a fi împreună cu Dumnezeu și cu semenii”, a subliniat cu același prilej Preafericirea Sa.

2010-2011: Începerea lucrărilor și sfințirea Paraclisului

După numeroase demersuri pregătitoare, lucrările de construcții au demarat la sfârșitul anului 2010.

În 24 octombrie 2011, pentru a binecuvânta lucrările începute, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adus din Grecia, de la Patras, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale.

Evenimentul, care a inclus și sfințirea Paraclisului Catedralei Naționale, a făcut parte din seria de manifestări dedicate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Catedralei Patriarhale istorice.

Astfel, se realiza o legătură duhovnicească între Catedrala istorică și noua Catedrală Națională și Patriarhală.

2013: De la Cota 0 în sus

După hidroizolarea infrastructurii, în 2013 au început lucrările deasupra Cotei 0, altfel spus, corpul catedralei, în alcătuirea căruia tehnic se află zona de intrare, cele două nave laterale, pronaosul, naosul, cele două abside și altarul, corpul având o înălțime de aproximativ 45 de metri.

Atunci, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reamintit necesitatea liturgică a Catedralei Naționale, având o capacitate de aproximativ 5.000 de persoane.

„Catedrala Mântuirii Neamului este o necesitate liturgică, un simbol de cooperare și comuniune la nivel național și o îmbogățire a patrimoniului cultural religios al României”, spunea atunci Patriarhul României.

„Trebuie să menționăm faptul că, de multă vreme Catedrala Patriarhală actuală a devenit neîncăpătoare. Ea a fost o biserică de mănăstire construită în secolul al XVII-lea și a fost cu titlu provizoriu considerată Catedrală Mitropolitană și apoi Catedrală Patriarhală.”

Nicio dimensiune sau element nu sunt întâmplătoare

În toate etapele, proiectul a fost supravegheat îndeaproape de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Părintele Patriarh Daniel s-a implicat enorm”, mărturisește Părintele Nicolae Crîngașu, Consilier Patriarhal coordonator la Sectorul Monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale.

„A făcut efortul acesta uriaș de a sintetiza de informații, ca să poată, pe baza lor, să inspire proiectanții și să le dea o temă care să îndeplinească toate criteriile necesare. Mereu ne spune: Nimic în acest proiect nu trebuie să fie întâmplător”, subliniază consilierul patriarhal care lucrează îndeaproape cu Patriarhul Daniel.

„Toate dimensiunile, numărul ferestrelor, al ușilor, al stâlpilor, toate elementele de arhitectură, de pictură, de artă bisericească, toate volumetriile elementelor de structură, din beton armat și așa mai departe, toate au o simbolistică și au un mesaj de transmis grație acestei preocupări pe care Părintele Patriarh a avut-o.”

2016: Prima Liturghie la Catedrala Națională

Prima Liturghie de la Catedrala Națională a fost oficiată pe șantierul edificiului duminică, 4 septembrie 2016, când la București a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) din întreaga lume.

Alături de Patriarhul Daniel au slujit numeroși ierarhi români și din Biserici Surori.

La final, a avut loc festivitatea de încheiere #ITO2016, iar tinerii participanți au făcut și o fotografie de grup cu Patriarhul României și ierarhii prezenți.

2018: Sfințirea altarului la Centenarul Marii Uniri

Altarul Catedralei Naționale a fost sfințit în 25 noiembrie 2018 de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel.

În ajunul sfințirii, Patriarhul Daniel a oficiat o slujbă de Parastas pentru eroi. În altar, alături de sfinte moaște, a fost introdusă și o listă cu aproximativ 350.000 de nume de eroi români din toate timpurile, atâtea câte se cunosc.

Astfel, Catedrala Națională, al cărei hram principal este Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor), a devenit cel mai important monument dedicat eroilor români.

Sfințirea Altarului în Anul Centenar al Marii Uniri a fost cel mai frumos omagiu adus eroilor care au apărat existența și identitatea națională și spirituală pe teritoriile locuite de români.

Cu o înălțime de 127 de metri, edificiul este cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume și reprezintă o mărturie a continuității spiritualității românești.

Prin dimensiuni, arhitectură și simbolism, Catedrala devine un punct de referință pentru peisajul urban al Capitalei și identitatea națională.

Spații interioare și exterioare

Proiectul arhitectonic reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României, precum și elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale.

Coloanele sunt de inspirație brâncovenească, iar cupolele de inspirație bizantină, a explicat pentru Trinitas TV arhitectul Catedralei Naționale, Constantin Amâiei.

El a descris și nivelurile inferioare și superioare ale edificiului, precum și modul în care va fi amenajată zona din jur.

„La Cota –16 este o sală mare. Acolo este un muzeu și niște spații pentru apărare civilă care sunt și obligatorii. După aceea, mai avem un paraclis, un spațiu foarte mare, de 11 metri înălțime, la demisol, exact sub Cota 0, care este cum o a doua biserică. Sub altarul de la parter am propus o necropolă patriarhală”, a spus arh. Constantin Amâiei.

„Tot la cota aceasta, pe niște spații laterale, sunt niște săli polivalente, care au fost făcute chiar la solicitarea Părintelui Patriarh pentru activități conexe. După aceea, e spațiul liturgic principal de la Cota 0 și o succesiune de spații până sus, la baza turlei principale, la cota 56, accesibile vizitatorilor. Noi am conceput și un circuit turistic, ca la celelalte catedrale mari din lume.”

Arhitectul Catedralei Naționale a mai spus că spațiul de aproape șase hectare din apropierea Catedralei va fi amenajat ca un parc verde, mărind astfel suprafața spațiilor verzi din București.

Pe lângă necesitatea liturgică, Catedrala Națională va avea și o utilitate publică.

În ea se vor desfășura ceremonii religioase cu caracter public, național, aniversări sau comemorări religioase cu caracter național și internațional, pot fi primiți ierarhii clerici și pelerini din străinătate și pot fi organizate evenimente cu semnificație religioasă ale tinerilor ortodocși români și străini.

Joi seară, la Jurnalul de știri al Trinitas TV, va fi difuzat și un reportaj despre conceptul iconografic din interiorul Catedralei Naționale.