Marți, în ziua de pomenire a Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, se împlinesc șapte ani de la sfințirea altarului Catedralei Naționale – un ideal devenit realitate în timpul generației noastre.
Sfințirea a fost oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cărora li s-au alăturat ierarhii din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Data sfințirii a fost aleasă în preajma Zilei Naționale a României, sfințirea reprezentând cel mai important eveniment din Anul Centenar al Marii Uniri.
1840: Conturarea idealului
Într-un mesaj transmis în ziua respectivă, Patriarhul României amintea că edificarea unei Catedrale Naționale a fost un ideal istoric al românilor, începând din 1840, când, la dorința Regelui Carol I, Adunarea Deputaților şi Senatul României au votat Legea nr. 1750, pentru construirea „Bisericii Catedrale din București”.
„Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii în Bucureşti a Catedralei Mântuirii Neamului, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independenţă din anii 1877-1878”, amintea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Perioada interbelică: Demersuri și blocaje
„În anul 1925, în data de 27 noiembrie, la doar câteva zile după întronizarea sa ca Patriarh, Miron Cristea obține aprobarea Primului Ministru, Ionel I.C. Brătianu, de începere a demersurilor pentru construirea noii catedrale.”
În 1929 a fost sfințit locul pentru noua catedrală la baza Dealului Mitropoliei, dar primul patriarh al României nu a reușit să înceapă construcția din cauza unor blocaje, urmate de criză economică, război și instaurarea regimului comunist ateist.
Amplasamentul final al Catedralei Naționale a fost ales și în amintirea celor cinci biserici „răstignite” din zonă – adică demolate sau translate de regimul comunist, pentru a face loc proiectului de sistematizare care includea și Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului).
Perioada post-comunistă
„Construcția acestei Catedrale s-a desfăşurat într-o perioadă grea, de criză economică şi de criză în domeniul construcţiilor, însă am păstrat mereu convingerea că edificarea ei este un semn de speranță, atât pentru firmele care au lucrat direct sau indirect, cât şi pentru miile de muncitori din șantierul Catedralei Naţionale, care, într-o perioadă de criză, au avut un salariu asigurat datorită acestui edificiu”, mai transmitea, cu opt ani în urmă, Patriarhul României.
„Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale, ne ajută să înțelegem că evidenţierea marilor simboluri şi valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor. Avem nevoie de simboluri pentru că avem nevoie să cultivăm comuniunea noastră, ca popor”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel în mesajul transmis în 25 noiembrie 2018.
Catedrala Națională azi
Șapte ani mai târziu, în 26 octombrie 2025, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul României au sfințit pictura în mozaic a Catedralei Naționale, evenimentul fiind central în seria de manifestări dedicate Centenarului Patriarhiei Române.
Timp de 11 zile, 24 de ore din 24, aproximativ 315.000 de români din întreaga țară și din diaspora au stat la rând pentru a se închina în sfântul altar, deschis în mod excepțional pentru eveniment.
Foto credit: Arhiva Basilca.ro / Raluca Ene
