6 ani de la Sfântul și Marele Sinod: A mărturisi dreapta credință cu smerenie și iubire creștină

Duminică se împlinesc șase ani de la încheierea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a reunit în Insula Creta ierarhii a zece din cele 14 Biserici Ortodoxe Autocefale. Atât înainte, cât și după eveniment, Patriarhul României a explicat că lucrările nu s-au concentrat pe probleme liturgice sau dogmatice, ci pe misiunea ortodoxă într-o lume globalizată și secularizată.

Înainte de participarea la Sfântul și Marele Sinod, Patriarhul României le-a cerut monahilor și mirenilor din Biserica Ortodoxă Română să se roage pentru luminarea participanților.

„Nu toți pot participa, dar toți au responsabilitatea de a contribui, de a sfătui și, mai ales, de a se ruga ca Duhul Sfânt și nu un duh lumesc să călăuzească lucrările viitorului Sinod Panortodox. Avem datoria morală de a mărturisi împreună nu doar acasă, ci împreună, la nivel panortodox, unitatea de credință a Bisericii”, a spus Preafericirea Sa.

„Cel mai mare și cel mai de preț dar al vieții duhovnicești a Bisericii este unitatea de credință, care se exprimă în unitatea sacramentală, dar și în activitatea misionară, pastorală, a Bisericii în lume astăzi.”

Iar, „spre deosebire de sinoadele ecumenice, acesta nu este un sinod care dezbate o anumită dogmă sau o anumită învăţătură de credinţă nouă, ci arată necesitatea întăririi noastre în credinţă, în viaţa duhovnicească şi în intensificarea misiunii ortodoxe în lume. Deci, acesta va fi mai mult un sinod misionar – pastoral cu implicaţii sociale, nu un sinod dogmatic, liturgic sau de modificare a sfintelor canoane”, a afirmat Preafericirea Sa.

„Avem de-a face cu o lume în care ateismul prinde din ce în ce mai mult teren şi noi trebuie să afirmăm importanţa credinţei dreptmăritoare pentru mântuirea sufletului şi pentru viaţa în armonie, în familie, în Biserică, în societate. Este nevoie de o mărturisire mai intensă a credinţei împreună”, a mai explicat Patriarhul Daniel.

Desfășurarea lucrărilor

Din România au participat 25 de ierarhi. Lucrările s-au desfășurat în perioada 16-26 iunie 2016, fiind precedate, în perioada 09 – 16 iunie, de întrunirea unui comitet de lucru pentru redactarea Mesajului Sfântului şi Marelui Sinod.

Pe baza acestuia, Sfântul și Marele Sinod a formulat Enciclica Sfântului și Marelui Sinod, un document complex și final, care dă cheia de lectură pentru toate documentele adoptate.

Adoptarea finală a Mesajului și Enciclicii a avut loc în ședința de lucru din 24 iunie 2016. Textul Mesajului a fost citit la Sfânta Liturghie oficiată la încheierea lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod, în Duminica Tuturor Sfinților.

Principalele teme abordate de Sfântul şi Marele Sinod au fost:

  • Unitatea Bisericii Ortodoxe și mărturisirea de credinţă;
  • Importanţa dialogului intercreştin şi interreligios;
  • Secularizarea;
  • Căsătoria;
  • Ştiinţele naturii, tehnologia și criza ecologică;
  • Respectul faţă de semeni;
  • Politica;
  • Tineretul şi deschiderea faţă de lume.

Chiar dacă Patriarhiile Antiohiei, Moscovei, Bulgariei și Georgiei au lipsit de la lucrări, observațiile lor au fost integrate ca îmbunătățiri în documentele prezentate plenului spre amendare și aprobare.

Contribuție importantă a românilor la documentul despre relațiile intercreștine

La întoarcerea în țară, Patriarhul Daniel a spus că ortodocșii români au fost apreciați ca foarte activi la lucrările sinodului, iar prin prezența lor au fost „mărturisitori ai ortodoxiei românești”.

Biserica Ortodoxă Română a adus o precizare importantă în cadrul discuțiilor referitoare la documentul final despre Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, și anume următoarea:

„Bisericile și confesiunile creștine neortodoxe s-au îndepărtat în timp de la credința ortodoxă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.

Ierarhii români au insistat asupra convingerii că numai pe baza credinței adevărate a Sfinților Apostoli, a Sfinților Părinți, exprimată de cele șapte Sinoade Ecumenice se poate reface unitatea creștină.

„Dialogul cu alte entități creștine se face mai întâi pentru a mărturisi credința noastră ortodoxă și modul de înțelegere apostolic și patristic al Bisericii, pentru a contribui la apropierea dintre creștini, prin această scoatere în evidență a valorilor eterne ale Ortodoxiei”, a explicat Preafericirea Sa la întoarcerea din Creta, în 26 iunie 2016.

Dat fiind faptul că relațiile noastre cu ceilalți creștini sunt inevitabile, mai ales în țările occidentale, unde romano-catolicii și protestanții sunt majoritari, „trebuie să mărturisim dreapta credință nu cu ură confesională, ci cu smerenie și iubire creștină”.

Tot la întoarcerea în țară după Sfântul și Marele Sinod, Părintele Patriarh Daniel a mărturisit:

„Am învățat mai mult că Ortodoxia nu este numai frumoasă, ci este și dinamică, atunci când lucrăm pentru unitate în coresponsabilitate. Nu trebuie să dăm vina pe alții, ci să ne dăruim toată forța, convingerea și iubirea pentru a face cunoscută Ortodoxia în lume și pentru a arăta valoarea sinodalității”.

Resurse

Articole sintetice despre documentele oficiale adoptate de Sfântul și Marele Sinod din Creta:

Citește online publicația Despre Sfântul și Marele Sinod din Creta (16-26 iunie 2016). Întrebări și răspunsuri, Ed. Basilica, București, 2017: click aici.

Site-ul oficial al Sfântului și Marelui Sinod: click aici.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente