„În prima zi a Postului Mare am avut, cu ajutorul lui Dumnezeu, prima întâlnire oficială cu autoritățile israeliene în vederea refacerii Schitului Românesc de la râul Iordan, închis în anul 1967”, a anunțat pe Facebook Arhim. Ioan Meiu, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și superiorul așezămintelor românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.
Din partea Autorității Israeliene pentru Natură și Parcuri (INPA) au participat Menachem Fried, Directorul Districtului INPA pentru Iudeea și Samaria și Ofițer pentru Protecția Naturii în cadrul INPA, și Orit Bortnik, Directorul Departamentului de Arheologie și Patrimoniu al INPA.
Li s-au alăturat ing. Yehonatan Oz, Ilan Cohen, Directorul de Patrimoniu al Districtului Iudeea și Samaria, și Gabriel Sacuiu, secretar-șef al Reprezentanței Patriarhiei Române din Ierusalim.
„Această întâlnire a fost prilej de mare bucurie, întrucât pentru prima dată s-au discutat elemente esențiale privind renovarea și redeschiderea sfântului așezământ”, a transmis Arhim. Ioan Meiu. „Ne rugăm Sfinților Ioan Botezătorul și Ioan Iacob Românul să binecuvânteze și să întărească lucrarea începută în această zi!”
Sf. Ioan Iacob de la Neamț a fost stareț al Schitului Românesc de la Iordan în perioada 1947-1952.
Despre așezământul românesc de la Iordan
În anul 1933, Biserica Ortodoxă Română a achiziționat de la Guvernul Palestinian al vremii un lot de 10.000 mp de pe malul drept al râului Iordan. Autoritățile de atunci au oferit loturi similare tuturor comunităților religioase care au dorit aceasta. Ierom. Gherasim Luca a construit o chiliuță și o fântână, amenajând minimal terenul.
Piatra de temelie a bisericii a fost sfințită în 25 aprilie 1935. Lucrările au fost realizate după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet. Catapeteasma a fost sculptată de Anghel Dima, iar icoanele pictate de Dimitrie Belizarie. Biserica a fost pictată de Gh. Vânătoru în 1968.
În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel și alianța formată din statele arabe Egipt, Iordania și Siria. În urma conflictului, biserica românească de la Iordan a ajuns să fie inclusă în teritoriul statului Israel, la aproximativ 500 de metri distanță de frontiera cu Iordania.
În 1970, protos. Damian Stogu, viețuitor al așezământului, s-a mutat la cele veșnice după ce a fost prins într-un schimb de focuri în zonă. Ulterior, zona a fost închisă și minată.
În 1995, conducătorii Bisericilor care au drept de proprietate asupra locurilor de pe valea Iordanului au adresat statului Israel o cerere prin care solicitau deminarea zonei, dreptul de a restaura așezămintele și lăcașurile de cult din zonă, precum și acces pentru cler și pelerini.
Deminarea din zona schitului românesc s-a încheiat abia în 2020.
Foto credit: Facebook / Biserica Ortodoxă Română Ierusalim
