Simpozionul Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii” a debutat miercuri la București. Evenimentul „nu este doar o ocazie de a rememora un eveniment istoric crucial din istoria creștinismului”, a spus Patriarhul Daniel în deschidere.
Potrivit Preafericirii Sale, evenimentul reprezintă și „un prilej de a pătrunde în profunzime un act de conștiință eclesială și de responsabilitate dogmatică în faţa ereziei ariene, prin care Biserica, în comuniune, a formulat şi mărturisit solemn credinţa apostolică a Bisericii”.
„Într-o epocă în care unitatea credinței este adeseori pusă la încercare de numeroasele ideologii ale lumii contemporane, de secularismul agresiv și de relativismul moral din ce în ce mai dominant, cunoaşterea profundă a izvoarelor gândirii patristice și a marilor evenimente din istoria creștinismului, care au afirmat cu tărie și autoritate sinodală adevărul mântuitor al Evangheliei Domnului Iisus Hristos, este o necesitate teologică permanentă şi o datorie pastorală și misionară pentru toţi slujitorii Bisericii, spre a îndruma pe credincioşi pe calea mântuirii”, a spus Patriarhul Daniel.
La deschiderea festivă moderată de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, au luat cuvântul, de asemenea, Ministrul Culturii, Președintele Academiei Române, Secretarul de Stat pentru Culte, Nunțiul Apostolic în România, rectorul Universității din București și decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Capitală.
”Biserica, una din forțele constitutive ale istoriei
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a subliniat că „Biserica nu este doar martor și actor al istoriei, ci una din forțele sale constitutive”.
Natalia Intotero a spus că „așa cum Sinodul de la Niceea a oferit Bisericii un fundament dogmatic și canonic, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a reprezentat libertatea ei de a răspunde, în nume propriu, tuturor nevoilor spirituale ale poporului român, fără ingerințe externe. A fost un act de recunoaștere a unei maturități dobândite prin jertfă, rugăciune și acțiune”.
Receptarea Sinodului Ι, la români
În continuare, Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a vorbit despre modul variat de receptare a Sinodului de la Niceea în memoria românilor, conform Ziarului Lumina.
„Cea mai cunoscută formă este blestemul prezentat în documentele slavo‑române din secolele XV‑XVI, toate documente de danie. De asemenea, sinodul este prezentat în pictura bisericească din Țările Române, în frescele de la Biserica Sfântul Nicolae‑Domnesc de la Curtea de Argeș, Cozia, Snagov, Căluiu în Țara Românească, mult mai reprezentat în Moldova la Bălinești, Popăuți, Dobrovăț, Hârlău, Probota, Humor, Moldovița, Arbore”.
În Transilvania, a continuat Ioan Aurel Pop, avem forme extrem de interesante de păstrare a memoriei sinodului: „Diaconul Coresi, după ce s‑a mutat de la Târgoviște la Brașov și a început să tipărească în românește, în prima sa carte românească numită Întrebare creștinească a introdus crezul niceo‑constantinopolitan”.
Principiul „întâiul între egali”
„A pune împreună Evanghelia și filosofia, regula iubirii și principiile dreptului roman, organizarea comunitară și integrarea în sofisticata cultură romană, reprezintă realizări majore ale Sinodului I Ecumenic care au modelat decisiv chipul credinței creștine”, a spus la rândul său Ciprian Vasile Olinici, Secretarul de Stat pentru Culte.
„Toate acestea au fost posibile prin afirmarea principiului sinodalității ca pilon central al întregii organizări ecleziale. Sinodalitatea va reuși să rezolve problema autorității și întâietății prin atribuirea acesteia nu unei persoane anume, ci tuturor episcopilor, ca reprezentanți ai comunităților lor, în virtutea unității de credință și a respectării acelorași principii canonice”.
Secretarul de stat pentru culte a insistat asupra principiului „întâiul între egali” care „actualiza principiul evanghelic al comuniunii și unității apostolilor”.
„De‑a lungul secolelor, acest principiu s‑a dovedit salvator pentru întreaga lume creștină”, a spus Ciprian Olinici.
„În spațiul răsăritean, ea a fost cea care a permis menținerea unității Bisericilor locale, mai ales în timpul ocupației otomane, dar și ulterior, în plină epocă modernă, sub presiunile dictaturilor comuniste. Modelul actual de conducere și organizare al Europei pare să fie inspirat tocmai de acest venerabil și totuși atât de actual principiu, chiar dacă această corelare nu este unanim recunoscută și afirmată”.
Papa Leon salută evenimentul
În continuare, monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiul Apostolic în România, a dat citire mesajului Sanctității Sale, Papa Leon al XIV-lea, transmis prin Secretarul de Stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin.
Papa Leon a transmis că „această aniversare a Primului Sinod Ecumenic este pentru toți creștinii o oportunitate de a‑și reafirma credința comună în Dumnezeirea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel deoființă cu Tatăl”.
De asemenea, la aniversarea Centenarului ridicării Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de Patriarhie, Episcopul Romei se roagă ca aceasta „să continue să dea lumii mărturia ei prețioasă despre Hristos Cel înviat”.
Rolul crucial al dialogului
Prof. univ. dr. Marin Preda, rectorul Universității din București, a subliniat că evenimentul „oferă un cadru de reflecție și dialog interdisciplinar, reunind personalități din mediul academic, ecleziastic și cultural într‑un efort comun de a redescoperi semnificațiile profunde ale acestui moment fondator nu doar al religiei creștine, ci și al culturii comune europene și globale”.
„Universitatea din București păstrează și promovează elementele esențiale ale Sinodului de la Niceea, precum căutarea comună a adevărului, cultura dezbaterii și ecumenismul. În contextul actual, această conferință oferă un bun prilej de a sublinia rolul crucial pe care dialogul, cooperarea și realizarea consensului și a unității de gândire și de acțiune l‑au avut în constituirea și consolidarea unei culturi spirituale comune solide, a unei tradiții intelectuale și spirituale globale”, a afirmat rectorul universității bucureștene.
Retrospectiv, dar și prospectiv
Totodată, Pr. lect. univ. dr. Cosmin Pricop, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a precizat că înaintea unor momente de o asemenea semnificație, avem datoria unei înțelegeri retrospective, așadar în istoria deja scrisă și întâmplată, dar și a unei înțelegeri prospective, înainte, în istoria ce se va scrie și se va întâmpla.
„Retrospectiv, realizăm că tot ceea ce astăzi considerăm, din punct de vedere teologic, de la sine înțeles, evident, limpede, are în spate un lung și anevoios efort de clarificare, de nuanțare a învățăturii Bisericii”.
„Din punct de vedere prospectiv, moștenirea aceasta constituie și responsabilitatea care ne vizează și care se așteaptă de la noi, aceea de a cultiva această moștenire prețioasă a trecutului într‑o manieră dinamică, accesibilă generației actuale și generațiilor care vor veni, așadar de a o actualiza și mărturisi permanent, fără a o dilua sub presiunea dorinței de simplificare excesivă, dar și fără a o pietrifica din cauza interesului diminuat pentru receptarea activă și analiza atentă a ei”, a spus părintele decan.
La finalul Sesiunii festive, pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific, a susținut prelegerea „Sinodul I Ecumenic în contextul său istoric și semnificația lui actuală”.
Simpozionul continuă până vineri, inclusiv. Vezi programul integral.
Pentru mai multe imagini de la eveniment, accesează Galeria Foto.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
