Sf. Antim Ivireanul a întemeiat învățământul gratuit și a introdus limba română în Biserică, spune PS Varlaam

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat luni Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii Sf. Antim din Capitală. El a vorbit despre realizările sfântului ierarh, care a fost colaborator al Sf. Martir Constantin Brâncoveanu: a întemeiat primele școli publice gratuite, a introdus româna în cult, a creat obiecte de artă și scrieri duhovnicești și a tipărit cărți în cinci limbi.

A coordonat Tipografia Mitropoliei Ungrovlahiei și pe cea Domnească. În 1694, numit stareț la Mănăstirea Snagov, a înființat o a treia tipografie. Era un „lucru extraordinar pentru vremea aceea ca într-o singură provincie românească să funcționeze trei tipografii”, a spus episcopul vicar patriarhal. După ce a devenit Episcop al Râmnicului, în 1705, a înființat a patra tipografie.

S-au tipărit sub coordonarea lui peste 65 de cărți, din care 30 în română, iar celelalte în greacă, slavonă, arabă sau bilingve: greacă-română, slavonă-română. „Pentru că nu și-a uitat patria de origine, a trimis pe un diacon, Mihail, în Georgia cu o tiparniță făurită aici, tipărind primele cărți în limba georgiană”, a mai spus episcopul vicar patriarhal.

Literele tiparnițelor erau confecționate de Sf. Antim și de ucenicii lui, aceasta permițându-i inovații. „El este autorul tiparului cu literă mobilă în limba greacă și în limba arabă, ceea ce, pentru vremea respectivă, este o adevărată revoluție tehnologică”, a precizat ierarhul.

„Tot el, pentru folosul duhovnicesc al creștinilor, a inventat formatul cărții de rugăciuni mic, cum se numește în limbaj modern, edițiile de buzunar.”

În eparhia Râmnicului a construit trei școli în care „erau educați, pe cheltuiala Bisericii, copiii de preoți, copiii de boieri și copiii de țărani”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam. Astfel, sfântul este „întemeietorul învățământului gratuit din țara noastră”, a explicat ierarhul.

„A învățat limba română la un nivel cu totul excepțional”, a mai spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. „Noi în Liturghier și în cărțile de cult avem texte în care s-a schimbat de atunci doar un cuvânt-două”.

„Deși era georgian de origine, s-a luptat cu un curaj deosebit pentru a înlocui limba greacă și ce mai rămăsese din limba slavonă în Biserică. El este cel care, în mod definitiv, a introdus limba poporului în Biserică.” Faptul a făcut să fie privit cu rezervă de la Patriarhia Ecumenică, care prefera menținerea limbii grecești în cultul Bisericii din Țările Române, a menționat ierarhul.

În 1716, Patriarhia Ecumenică a dat curs cererii de caterisire făcută de Domnitorul Nicolae Mavrocordat pe fondul unei neînțelegeri cu mitropolitul, care refuzase să părăsească Bucureștiul în urma unui zvon fals că ar fi venit austriecii să ocupe orașul. Conflictul a condus la moartea martirică a ierarhului.

„Ridicarea caterisirii a fost obținută abia în 1966, la intervențiile stăruitoare ale vrednicului de pomenire Patriarh Justinian”, a precizat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

El a mai subliniat că Sf. Ier. Antim Ivireanul și Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu „au dus o politică foarte coerentă pentru păstrarea identității naționale, lingvistice și de credință ortodoxă a fraților noștri din Transilvania”, trimițând numeroase tipărituri peste munți.

Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat în 1992. El a lăsat posterității, printre altele, Didahiile – o colecție de 35 de predici, sute de miniaturi care ilustrează cartea Chipurile Vechiului și Noului Testament, o broderie, poarta de piatră, capitelurile și două icoane din biserica Mănăstirii Sf. Antim din Capitală.

Vezi și:

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Comentarii Facebook


Știri recente