Radu Burnete, Consilier prezidențial pentru politici economice şi sociale al președintelui României, a scris duminică pe Facebook că realitatea factuală a investițiilor publice din ultimii 15 ani arată că motivul pentru care nu sunt suficiente școli, spitale sau alte elemente de infrastructură nu are legătură cu construcția Catedralei Naționale.
„Între 130 și 150 de miliarde de euro a cheltuit România pe investiții publice din 2010 încoace (pun cap la cap toate PIB-urile și o rată medie de 3.5% investiții publice ca procent din PIB). Din acest motiv aceia care spun că acest monument religios este ”singura” realizare din acești 15 ani se află într-o gravă eroare”.
„Țara noastră a progresat. Poate mai puțin decât ne-am fi dorit, s-ar fi putut sau am visat, dar asta e altceva. Investițiile strict private au fost în acești 15 ani de peste 600 de miliarde de euro (în medie 20%/PIB/an), cât 2000 de catedrale deci și aceia care ne tot spun cum nu s-a făcut nimic de pe vremea lui Ceaușescu și că iată o realizare nu fac decât să perpetueze un neadevăr. S-a făcut enorm, dar fără ca toată lumea să beneficieze în egală măsură, ceea ce din nou este altceva”.
„Plecând de la același cifre nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de scumpă ea reprezintă o sumă infimă din banii publici care au fost investiți și dacă îi administram mai bine, dacă am fi avut mai puțină corupție, achiziții publice mai simple, mai puțină birocrație, mai multă stabilitate guvernamentală am fi avut mai multe și mai bune din toate”, a explicat Consilierul prezidențial.
Construcția Catedralei Naționale, o oglindă a societății românești
În opinia sa, construcția Catedralei Naționale și discuțiile născute pe seama acestui proiect reprezintă o oglindă a societății românești.
„Ca orice proiect de mare anvergură el nu doar stârnește controverse, dar este în sine o reflecție a societății care i-a dat naștere. O imagine. O stare. Această catedrală este în simbolistica ei, în felul în care a fost construită, inaugurată și dezbătută public o oglindă”.
„Putem înțelege multe din ea despre stat și biserică, despre noi, religiozitatea noastră, habotnicie sau hărnicie, administrație și bani publici, raporturile Orient-Occident în cultura noastră, vremurile pe care le traversăm. Nu toate frumoase, plăcute sau binevenite, dar nici toate rele. Ochi diferiți, văd lucruri diferite. Cred că s-a scris tot ce se putea scrie”.
„Mi s-au părut însă distorsionate aceste două unghiuri: că nu s-a făcut nimic în afară de această catedrală sau că absența ei ar fi schimbat în vreun fel peisajul investițiilor publice. Cifrele seci ca și realitatea cotidiană, pentru cine are memorie să o privească în perspectivă, spun altceva”, a mai susținut economistul.
Duminică, 26 octombrie, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel au sfințit pictura Catedralei Naționale.
Foto credit: Raluca-Emanuela Ene / Basilica.ro
