Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a evidențiat joi rolul Sf. Elisabeta și Filofteia de la Pasărea în viața duhovnicească, numindu-le „darurile lui Dumnezeu peste încercările noastre și peste lacrimile Bisericii”.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a oficiat slujba Privegherii la Mănăstirea Pasărea, unde au fost aduse racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta și trei icoane relicvar.
Preasfinția Sa a evocat-o pe Sfânta Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, arătând că viața ei de smerenie a rămas un model pentru generațiile următoare.
„Aceasta arăta că monahii de atunci nu se îngrijeau pentru slava lumii, nici pentru continuitatea unei memorii, a unei amintiri, chiar dacă unele dintre ele, așa cum a fost Filofteia, a meritat toată cinstirea din partea comunității de aici și din partea Bisericii”.
„Fără această mamă creștină iubitoare, care a devenit și o călugăriță râvnitoare la sfârșitul zilelor ei, Mănăstirea Pasărea, n-ar fi avut această biserică. Fără Sfânta Filofteia n-am fi avut un asemenea stareț și un asemenea ierarh iubitor de Dumnezeu”, a adăugat episcopul vicar.
Generații de călugărițe s-au nevoit
Vorbind despre obștea Mănăstirii Pasărea, ierarhul a amintit de numeroasele monahii care s-au nevoit de-a lungul celor aproape două secole de existență ale așezământului monahal.
„De la 1833 până acum, generații de călugărițe s-au nevoit. Multe sunt cu viață sfântă. Dacă le veți asculta pe bătrânele din această mănăstire veți afla că unele dintre călugărițe nu se culcau până nu isprăveau o Psaltire pe zi”.
Ierarhul a amintit și de slujirea monahiilor pe fronturile celor două războaie mondiale: „Mănăstirea aceasta a avut zeci de călugărițe care au mers pe front. Monahia Pahomia s-a aflat printre asistentele medicale care, împreună cu doctorii din perioada respectivă, îngrijeau bolnavii, cei care luptaseră pentru țară”.
A dorit să se aproprie de Dumnezeu
Referindu-se la Sfânta Cuvioasă Elisabeta, Preasfințitul Părinte Timotei a evidențiat drumul ei duhovnicesc, de la intrarea în mănăstire până la viața ascetică din Țara Sfântă și din Munții Neamțului.
„Pentru o tânără care a venit aici la 16 ani, să știți că nu i-a fost ușor. De la 16 ani până la 44, această tânără a dorit să se apropie de Dumnezeu”.
Totodată, Preasfinția Sa a arătat că viața monahală autentică se întemeiază pe smerenie și iubire: „Poți să ai virtuți și să nu mănânci cu săptămânile. Dacă te consideri deasupra celorlalți, dacă îi disprețuiești pe ceilalți, dacă nu iubești pe ceilalți, nu poți să ajungi aproape de Dumnezeu”.
Rugătoare ale mănăstirii
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a subliniat importanța celor două sfinte pentru istoria și identitatea duhovnicească a Mănăstirii Pasărea.
„De aceea, noi le rugăm pe cele două sfinte să ocrotească mănăstirea și pe cei care le aduc rugăciuni, pentru a le duce înaintea lui Dumnezeu”, a spus la final Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Vineri va avea loc, după Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi. Ceremonia solemnă de proclamare a canonizării, în care se va citi Tomosului Sinodal de canonizare și se vor prezenta icoanele Sfintelor.
Mai multe imagini de la slujba Privegherii vor fi disponibile în Galeria foto.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
