PS Timotei Prahoveanul despre Mihai Eminescu: „Biserica îl cinsteşte pentru dragostea pe care avut-o faţă de credinţa ortodoxă”

În cuvântul rostit la finalul slujbei de pomenire oficiată la Catedrala Patriarhală, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a explicat de ce Biserica Ortodoxă Română îl comemorează pe marele poet naţional Mihai Eminescu.  „Biserica îl cinsteşte, a spus Preasfinţia Sa, „pentru dragostea pe care avut-o faţă de credinţa ortodoxă, faţă de mănăstiri, faţă de Preacurata Născătoare de Dumnezeu cărei i-a închinat versuri atât de frumoase”.

Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a afirmat că rugăciunile pe care le înalţă Biserica în această zi, dar şi în alte momente ale pomenirii lui Mihai Eminescu, reprezintă „iubirea pe care o arată faţă de cei care şi-au cinstit credinţa, faţă de cei care au trăit frumos, faţă de cei care au înţeles mai mult decât alţii taina acestui veac şi au încercat să pătrundă taina veacului următor”.

„De aceea, şi noi astăzi, în ziua culturii şi a poeziei româneşti, înălţăm smerită rugăciune ca poetul cel iubitor de înţelepciune şi de cuvinte să fie răsplătit de Cuvântul care S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”, a subliniat Preasfinţia Sa.

Totodată, ierarhul a făcut referire la familia din care provenea poetul Mihai Eminescu şi a subliniat că dintre rudeniile pe linie maternă şase au îmbrăcat haina monahală, patru monahii şi doi monahi, această familie fiind „un exemplu pentru neam şi Biserică”.

Preasfinţia Sa a relatat şi momentele petrecute de Mihai Eminescu la Mănăstirea Agafton, dar şi la vatra monahală de la Putna unde a „învăţat din tainele credinţei”. Tot el a subliniat că datorită sensibilităţii sale, s-a înconjurat mai ales de „oamenii care priveau către Cer”.

„Aşa se face că la Mănăstirea Putna, împreună cu alţi cunoscuţi oameni ai culturii româneşti, cu Alexandru Vlahuţă, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, a organizat o frumoasă sărbătoare închinată marelui domn al Moldovei (Sfântul Voievod Ştefan cel Mare – n.r. ) necanonizat atunci, dar considerat sfânt de toţi deopotrivă. Acolo la Putna, el împreună cu prietenii săi au făcut o sărbătoare a sufletului românesc”, a subliniat părintele episcop.

De asemenea, Preasfinţia Sa a reaminit celor prezenţi că prima lucrare de doctorat dedicată poetului naţional a fost întocmită de primul Patriarh al României, Miron Cristea pe vremea când era protosinghel.

Foto credit: Robert Nicolae/basilica.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Mesajul Patriarhului Daniel la Simpozionul Național privind dialogul dintre teologie, filosofie și știință | Cluj

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la ediția a VII-a a Simpozionului Național interdisciplinar dedicat dialogului dintre teologie, filosofie și știință. Simpozionul are loc la Cluj-Napoca în perioada 17-20 octombrie. Tema evenimentului este…

Teologi şi oameni de ştiinţă vor discuta la Cluj-Napoca despre ordinea profundă a universului şi ideologiile relativiste actuale

Cluj-Napoca găzduieşte, în perioada 17‑20 octombrie 2019,  Simpozionul Național cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie și știință. Întâlnirea interdisciplinară are tema: Ordinea fundamentală a universului și ideologiile relativiste actuale. Repere ale Tradiției iudeo‑creștine valorificate în…