Protos. Nicodim Măndiță, pomenit la 50 de ani de la trecerea în veșnicie: Cuvântul său a fost ascultat și a rodit

Protosinghelul Nicodim Măndiță a fost pomenit sâmbătă la 50 de ani de la trecerea în veșnicie la mormântul său de la Mănăstirea Agapia.

Parastasul a fost oficiat de Episcopul vicar Nichifor Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La slujbă au participat mulți dintre fiii duhovnicești ai părintelui Nicodim Măndiță din întreaga țară pentru a aprinde o lumânare și a aduce un omagiu tăcut la mormântul său, aflat în apropierea absidei bisericii din cimitirul așezământului monahal.

Cuvântul său a rodit

În cuvântul său, PS Nichifor Botoșăneanul a subliniat că protosinghelul Nicodim Măndiță a fost un om prigonit de autoritățile vremii.

„A fost și prigonit părintele, așa cum era de așteptat. A fost prigonit, dar și cuvântul său a fost ascultat și a rodit. Părintele a fost nu numai ascultat, ci și iubit, de maici, cinstit de oameni”.

Preasfinția Sa a evidențiat că pomenirea părintelui Nicodim, mai ales la această cifră rotundă, la 50 de ani de la de la trecerea sa în veșnicie, este o zi de bucurie, o zi de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care a împlinit-o bogat prin părintele.

„Este o zi în care ne rugăm pentru el, ca lumina pe care a căutat-o și pe care a propovăduit-o, Împărăția celor pe care a propovăduit-o altora să i se deschidă desăvârșit și să se bucure de ceea ce a lăsat pe pământ: sămânța credinței în sufletele dumneavoastră”.

Protos. Nicodim Măndiță

Protosinghelul Nicodim Măndiţă s-a născut în data de 28 octombrie 1889, în satul Bunești, județul Argeș.

Între anii 1916-1918, a luptat în Primul Război Mondial, iar în anul 1920 a intrat în monahism la Schitul Măgura din Bacău. Tot atunci a fost hirotonit preot.

În 1921-1923 a fost preot misionar în satul Schitul Frumoasa (Bacău). Apoi, încă doi ani a fost duhovnic la Mănăstirea de maici Giurgeni (Neamț). Timp de 10 ani a slujit ca preot misionar în Transilvania, în satele Pâclişa (Alba), Hărmaşul Ciceului şi Leurda Gârboului (Cluj).

A fost duhovnic la Mănăstirea Agapia între 1935 și 1945, apoi încă 17 ani, duhovnic la Mănăstirea Văratec. Ultimii ani, 1962-1975, i-a petrecut la Agapia în linişte şi rugăciune. S-a mutat la Domnul în data de 6 iulie, la vârsta de 86 ani.

Foto credit: Doxologia.ro / Flavius Popa


Știri recente