Pastorale Crăciun 2017 | IPS Ioachim atrage atenția asupra modului păcătos de consumare a timpului

Pentru a moșteni Împărăția cerurilor, trebuie să ne schimbăm viața, să ne sustragem modului păcătos de consumare a timpului, să depășim înțelegerea egoistă și secularistă a existenței, să ne smulgem mintea din robia spațiului virtual și să ne întoarcem la ceea ce suntem și pentru ce am fost creați, la simplitatea sfinților și nevinovăția pruncilor, afirmă IPS Ioachim în cuvântul pastoral adresat cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului.

Pastorala Arhiepiscopului Romanului și Bacăului de anul acesta se intitulează Nașterea Domnului, Centrul Lumii și al Timpului și surprinde caracterul central al venirii Mântuitorului în lume.

Prima parte a mesajului descrie perioada de pregătire a creștinului pentru nașterea tainică a pruncului dumnezeiesc în sufletul săuPostul Nașterii Domnului, care este în același timp icoană a nevoinței ce ne vorbește despre perioada precreștină.

În această perioadă liturgică suntem asemenea magilor în căutarea Luminii nemateriale, sau a pelerinului spre veșnicie care, despătimit și concentrat cu întreaga ființă, aleargă spre întâlnirea cu dumnezeiescul. Această călătorie este o întoarcere din exilul viețuirii păcătoase, o neliniștită căutare a regăsirii de sine, a chipului în căutarea Arhetipului, a icoanei în căutarea modelului explică Părintele Arhiepiscop.

În cuvânt pastoral adresat IPS Ioachim face, în contextul Anului omagial 2017, mai multe trimiteri la pictura bisericească. Astfel, postul este icoană a nevoinței ce ne vorbește despre perioada precreștină, colindul icoană muzicală a cântării sublime a corurilor îngerești, iar mai presus de toate se află Sărbătoarea Crăciunului, ca icoană a timpului sacru.

Revenind la tematica timpului, ierarhul subliniază faptul că Sărbătoarea Crăciunului – icoană a timpului sacru, actualizează liturgic evenimentul Nașterii Domnului astfel încât noi devenim martori transfigurați, asemenea păstorilor și magilor, în fața noastră născându-se Hristos, iar noi aducându-I jertfa existenței noastre smerite, zugrăvind prin aceasta, peste timp, icoana Nașterii Sale în Betleem.

Astfel, Nașterea Fiului lui Dumnezeu ca Om în istorie, taină din veac ascunsă și singurul lucru nou sub soare, devine axa timpului și sensul istoriei.

Partea a doua a mesajului pastoral prezintă semnificațiile reprezentărilor Nașterii Domnului în iconografia ortodoxă:

Aflată în centrul catapetesmei, Icoana Nașterii Domnului concentrează în ea semnificațiile celorlalte Praznice Împărătești și anticipează toate evenimentele din viața lui Hristos, în ea fiind sugerat un continuu paralelism între cele două aspecte ale misiunii Fiului întrupat, cea mesianică și cea eshatologică.

Este o icoană a nașterii și a prevestirii morții, spune Înaltpreasfinția Sa. În acest sens, Întruparea este pusă de iconari în paralel cu Pogorârea la iad, peștera fiind prefigurarea mormântului din care Hristos a înviat, explică IPS Ioachim.

În final, Chiriarhul Romanului și Bacăului face păstoriților săi câteva urări și îndemnuri pe care le dezvoltă și în versuri sub titlul Chenoză și Înviere.

Să încercăm, dragii mei, să redescoperim fondul neartificial al sărbătorii și să ne lăsăm copleșiți de misterul profund al evenimentului mântuitor, propune IPS Ioachim. Nașterea Domnului să nu fie numai sărbătoarea luminilor artificiale care opacizează lumina lui Hristos, ci să fie sărbătoarea luminii celei necreate pe care au descoperit-o de-a lungul istoriei atâția sfinți ai Bisericii.

Puteți lectura Pastorala integrală aici.

Foto credit: Robert Nicolae / Basilica.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente