Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular“ (XXI)

Din cauza multor neajunsuri, în special nelivrarea la timp şi în cantităţi insuficiente a materiei prime sau a planurilor întocmite „din birou de organele regionale“ cooperatiste, fără a se ţine seama de capacităţile tehnice şi de muncă ale monahilor, apăreau situaţii care conduceau inevitabil la neatingerea indicatorilor de producţie. Astfel de neajunsuri erau reliefate şi criticate de stareţa Veronica Constantinescu, de la Mănăstirea Agapia, într-o dare de seamă a activităţii atelierelor pe care le conducea: „Chiar dacă UCCOM-ul a aprobat scăderea planului, totuşi nu l-a repartizat în cantităţi egale pe fiecare trimestru, ci l-a fixat mare pe trimestrele I şi II, încât totul este o greutate pentru noi, căci lucrătoarele se obosesc stând atâtea ore la lucru şi apoi, oricum ar fi situaţia, înţelegem să facem covoare artistice, cu o tehnică perfectă – spre a nu da de lucru conducerii Patriei noastre în problema livrării covoarelor de export, căci nu dorim ca să fie compromisă această artă. Noi nu învăţăm ca să primim laude că am depăşit planul sau ca lucrătoarele să lucreze mult ca să câştige mult. Noi dorim să se lucreze bine şi frumos, să fie folosite toate forţele – nu în vederea câştigului personal -, ci pentru cinstea Patriei noastre. E de mirare cum UCCOM-ul ne-a planificat covoare cardate, când nu pot fi acoperite cerinţele covoarelor de export – şi apoi suntem de părere ca specialiştii UCCOM-ului cu problema covoarelor de export să urmărească îndeaproape producţia şi calitatea covoarelor de export, spre a nu se ajunge ca în cazul din 1950, când covoarele n-au putut fi livrate la export pentru că nu corespundeau. Noi cunoaştem cooperative care se avântă mărind producţia, dar aceleaşi cooperative au scăzut valoarea producţiei de covoare din punct de vedere tehnic şi artistic, ori noi nu facem jocuri de acestea cu onoarea Patriei noastre“.

Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente