Ministrul Educației, Daniel David, a publicat luni planurile-cadru pentru învățământul liceal, rezultate în urma dezbaterilor, urmând ca până în 26 iunie 2025 să fie primite eventuale sugestii suplimentare înainte de adoptarea lor. Ele se vor aplica din anul școlar 2026-2027, pentru clasa a IX-a, forma de învățământ cu frecvență / zi.
Lect. univ. dr. Oana Moșoiu de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București oferă câteva opinii despre acest document specializat, de sistem, care se adresează profesorilor și lucrătorilor din sistemul de educație. Ea afirmă că era absolut necesar pentru nivelul liceal, întrucât au trecut peste 20 de ani de când s-a mai aprobat ceva similar.
„Reforma curriculară începută în anul 2015, cu ciclul primar și, ulterior, cel de gimnaziu, a trebuit continuată în mod firesc cu planul-cadru de liceu, întrucât la liceu există și niște probleme de logică a sistemului educațional. Noi am schimbat și durata învățământului obligatoriu de la 10 clase la 13 clase”, spune dr. Oana Moșoiu.
Reforma nivelului liceal de învățământ
În perioada de reformă, educația românească a trecut de la sistemul de două trepte de liceu, între care a doua opțională, la un sistem în care liceul a devenit parte din școlarizarea publică obligatorie, după care majoritatea absolvenților se îndreaptă spre studii superioare.
Cu toate acestea, la nivelul învățământului universitar, România nu îndeplinește indicatorii europeni – aproape 40% din populația dintr-o cohortă să urmeze studii superioare.
„Gândiți-vă că noi, la un abandon școlar de aproape 30-40% în învățământul preuniversitar, nu avem cum să îndeplinim acest indicator european, ceea ce ridică o altă filozofie, legată de felul în care noi facem accesibil liceul unui număr mai mare de elevi, cu o problemă evident la evaluarea de clasa a 8-a, care rutează foarte devreme elevii”, explică Oana Moșoiu.
Dr. Oana Moșoiu afirmă că a existat un sistem de așteptări ca din acest plan cadru să rezolvăm și aceste probleme „filozofice cumva, de natură paradigmatică”, despre rolul liceului, devenit o fază de tranziție către învățământul superior.
Ce aduc nou planurile-cadru de liceu
Ca noutăți, planurile-cadru oferă un grad mai mare de flexibilizare, prin introducerea posibilității elevilor de a-și alege unele discipline, precum și modularitate (discipline care nu se studiază pe tot parcursul anului). De asemenea, un grad mai mare de opționalitate pentru elev.
„Liceele care sunt foarte bune, liceele de elită, își doresc o mai mare flexibilizare curriculară, în timp ce în sistem există o rezistență la flexibilizarea curriculară”, precizează dr. Oana Moșoiu.
Dar curriculumul nu a fost flexibilizat prea mult, păstrându-se un trunchi comun care continuă să fie destul de mare, inclusiv la clasele a 11-a și a 12-a, fiind și baza pentru examenul de bacalaureat.
„Aceasta este o a doua cauză pentru care s-a întârziat foarte mult elaborarea planului cadru pentru liceu: discuțiile despre cât de ample și cât de înguste să fie aceste dimensiuni ale curriculumului: trunchi comun, discipline de specialitate și cele la dispoziția elevilor”, explică lect. univ. dr. Oana Moșoiu.
Ce decizii rămân la latitudinea elevului?
„S-a insistat foarte mult ca elevii să aibă un cuvânt mai mare de spus”, amintește lectorul universitar. „Este foarte sănătos să încurajăm elevii să aibă opțiuni. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că opțiunile acestea nu pot ieși din sfera capacității școlii de a livra anumite discipline opționale.”
Un alt mod prin care elevul își exercită alegerea este „profilul filierei și al specializării, care duce la o opționalitate implicită a elevului, pentru că el a optat pentru o anumită filieră deja. De fapt, opționalitatea elevilor nu are relevanță decât dacă este pusă într-un traseu educațional mai larg”.
Practic, începând din clasa a opta, elevul ar trebui să știe ce studii universitare vrea să urmeze, pentru ce domeniu optează în continuare. „Atunci da, are sens să încurajăm această opționalitate și ea este, cumva, logică și firească. Dar există rezistențe din perspectiva profesorilor sub aspectul normelor”, explică Oana Moșoiu.
„Dacă elevii n-ar prefera o anumită disciplină, mai ales la clasele 11-12, pot apărea discuții cu privire la viabilitatea unei norme de predare într-o instituție de învățământ.”
„Un lucru pe care aș vrea să-l mai subliniez este că, deși elevul este încurajat să aleagă o rută educațională încă de la finele clasei a opta, unele decizii de parcurs se definitivează mai degrabă în liceu. Unii copii știu mai devreme ce vor, dar alții nu știu atât de devreme și trebuie să le lăsăm niște ferestre pentru posibilități de decizie mai târzie”, adaugă dr. Oana Moșoiu.
Ce s-ar putea îmbunătăți
Lect. univ. dr. Oana Moșoiu crede că o îmbunătățire a planului-cadru pentru liceu s-ar putea aduce prin micșorarea trunchiului comun și mutarea mai multor ore către zona de specialitate, care dă profilul specializării și al alegerii elevilor din oferta școlii.
„Însă, aceste lucruri sunt condiționate de anumite practici care au loc la nivelul liceelor. Ele necesită o deschidere din partea conducerii liceului, de a asigura niște procese decizionale transparente.”
Cum ajutăm elevii pe partea morală și de dezvoltare personală?
Având în vedere că liceenii sunt la o vârstă sensibilă, a adolescenței, o parte importantă a formării lor ar fi și cea de educație morală și de sprijin pentru dobândirea unor abilități de viață în societate.
„Tema aceasta cu educația morală în curriculum este destul de amplă, prezentă în multe situații, ea este tratată de multe ori disciplinar, ca o formă de a avea această educație morală prezentă sub forma unor discipline anume, la fel ca Educația pentru sănătate sau Educația juridică, de exemplu”, spune dr. Oana Moșoiu.
Experta este de părere că acest tip de educație se poate aborda și transdisciplinar, adică nu numai la o oră dedicată, ci și incluzând teme morale în alte discipline.
De exemplu, la ora de Istorie sau de Literatură română se poate vorbi, pe baza unor evenimente din trecut sau a unor opere literare, și despre construirea unor trăsături caracteriale cum ar fi perseverența, asumarea, rezistența la presiunea anturajelor negative.
Deocamdată, însă, profesorii nu au practica de a include elementele valorice și morale cross-curicular și dincolo de conținutul disciplinar, spune lect. univ. dr. Oana Moșoiu.
„Avem nevoie și de discipline suplimentare, există niște opționale naționale, cum este Adolescență și autocunoaștere (liceu) sau Pregătiți pentru viață – Educație pentru viață și comunitate (primar și gimnaziu). Dar ele depind de opțiuni, de preferințe, de profesori care să le ofere elevilor.”
Ora de Religie își păstrează statutul
În formula actuală a planului-cadru de învățământ pentru liceu, disciplina Religie își păstrează statutul – poziția și volumul de ore. „Este un statut consfințit prin prevederi legale”, amintește lect. dr. Oana Moșoiu.
„Dar pot fi revizuite abordările metodologice, deci cum predăm această disciplină, elemente de conținut, inclusiv elemente inter- și cross-disciplinare, combinând dimensiuni și valențe formative din sfera educației morale, spiritual-morale, spiritual-sociale, deci dintr-o dimensiune valorică care este mai puțin cuprinsă în alte discipline.”
„Aceste abordări interdisciplinare sunt încurajate și la alte discipline, astfel încât să consolideze dimensiuni care astăzi sunt raportate ca a fi mai vulnerabile, cum este și această dimensiune – nu doar morală, dar chiar și o dimensiune spirituală care să fie mai adecvat înțeleasă și mai adecvat practicată”, încheie lect. dr. Oana Moșoiu.
Noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu sunt prezentate detaliat aici.
Sursa foto: Facebook / Oana Moșoiu
