Parohia Ortodoxă Română „Învierea Domnului” Mannheim, sub jurisdicția Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală și de Nord, a fost înființată la data de 8 iunie 1997 de un grup de credincioși ortodocși, la inițiativa teologilor Ioan și Maria-Marinela Popescu. Dorința înființării unei parohii la Mannheim era veche, fapt pentru care comunitatea românească aducea de la Paris o dată pe lună câte un preot ortodox pentru slujirea Sfintei Liturghii, informează ‘Ziarul Lumina’.
Comunitatea românească din Mannheim a crescut după cel de-al II-lea Război Mondial prin refugiații politici, apoi prin studenții veniți la Heidelberg și Mannheim, iar în ultimele decenii prin căsătorii și prin cei veniți cu contracte de muncă, așa cum a explicat părintele Ioan Popescu: „Comunitatea românească pe care o păstoresc începând cu anul 1997, în Mannheim, și cu anul 1999, în Heidelberg, este una din cele mai numeroase comunități românești din sudul Germaniei, în zona Rhein-Neckar, la punctul de confluență a trei landuri germane puternic industrializate: Baden-Württemberg, Hessen și Rheinland-Pfalz”.
Orașul Mannheim, sediul parohiei, se află în centrul regiunii amintite, înconjurat pe o rază de până la 30 de kilometri de marile orașe Ludwigshafen, Speyer, Heidelberg, renumit centru universitar unde lângă biserica catolică „Sfânta Ana” funcționează filiala parohiei ortodoxe, peste drum de hotelul Europa, loc în care a trecut la cele veșnice domnitorul român Alexandru Ioan Cuza. Mai sunt orașele Schwetzingen, Weinheim și Worms, în care locuiesc credincioșii parohiei ortodoxe românești, cu posibilități de a ajunge în decurs de câteva zeci de minute, din orice direcție a parohiei la biserică, în special prin intermediul celor două autostrăzi care înconjoară orașul Mannheim, după cum a precizat pr. Ioan Popescu.
Parohia românilor cu familii mixte
În zona parohiei din Mannheim trăiesc în prezent în jur de 60 000 de români, majoritatea dintre ei formând familii mixte româno-germane. În zonă au emigrat mulți dintre sașii și șvabii din Transilvania și Banat. Copiii și nepoții acestora au luat ca soții sau soți cetățeni români din zonele de unde au trăit în România. ‘Caracteristica parohiei noastre o reprezintă, în primul rând, numărul foarte mare de români care trăiesc în familii mixte și interesant este faptul că femeile ortodoxe și bărbații ortodocși din aceste familii mixte doresc și reușesc să-și boteze copiii în credința ortodoxă. Efectul pozitiv al acestei stări de fapt îl reprezintă încreștinarea în tradiția ortodoxă a majorității copiilor din aceste familii. Tendința actuală a comunității este de expansiune rapidă’, a spus parohul din Mannheim.
„Simțeam cu toții lipsa unei biserici proprii unde să ne desfășurăm în mod adecvat activitatea, o casă a lui Dumnezeu și o casă românească care să fie laboratorul sufletesc și cultural al românilor de aici”, a spus părintele Popescu.
Astfel, „prin bunăvoința conducerii Bisericii Evanghelice din Mannheim, am primit spre folosință, cu chirie, Biserica Mathäus, din Neckarau, unde am desfășurat, între 5 octombrie 1997 și 31 decembrie 2003, activitate liturgică și pastoral-misionară. Deoarece Sfânta Liturghie se putea oficia doar după orele 12:00, am căutat o altă biserică unde să avem posibilitate de a începe sfintele slujbe la ora 8:45”, a mai spus părintele Popescu.
Sfinții Gheorghe și Parascheva, ocrotitorii românilor din Mannheim
Începând cu 1 ianuarie 2004, Biserica Catolică din Mannheim, a pus la dispoziție, tot cu chirie, capela „Sfânta Cruce” din Hochstätt, în care preotul român a slujit până în Joia Patimilor din acest an, de când slujbele se oficiază la demisolul bisericii ortodoxe aflate în construcție. ‘De această biserică care se construiește, pe terenul de 1077 metri pătrați, în valoare de 168 000 euro, cu hramul ‘Sfântul Mare Mucenic Gheorghe’ și ‘Cuvioasa Parascheva’, vor beneficia zecile de mii de români ortodocși care trăiesc pe raza parohiei noastre, copiii lor și copiii copiilor lor’, a remarcat pr. Ioan Popescu, care a adăugat că ‘nici o instituție nu poate contribui atât de mult la păstrarea și adâncirea legăturilor diasporei cu originile ca Biserica. Mergeți la toate grupurile etnice din Germania, la greci, sau la sârbi, la italieni sau spanioli, și o să vedeți cum în jurul Bisericii se desfășoară întreaga viață a comunității: de la naștere și până la moarte și dincolo de aceasta. Deoarece Biserica este spațiul liturgic în care se adună oamenii de aceeași limbă și credință, dincolo de opțiunile politice contradictorii, de clasa socială sau de vârstă. Formând noile generații de copii în duhul credinței ortodoxe și al limbii române, Biserica din diasporă ne ajută nu numai să păstrăm legătura cu cei de acasă, ci chiar să o prelungim dincolo de timpul mărginit al vieții noastre’.
Rate timp de 10 ani pentru cele două împrumuturi
La sfârșitul lunii iunie, șantierul a fost vizitat de Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei și a Europei Centrale și de Nord, care a dorit să vadă stadiul lucrărilor. ‘Cu sprijinul Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim am obținut două împrumuturi de la Banca Catolică Liga Bank din Nürnberg, unul de 140 000 euro, pe baza căruia am construit demisolul bisericii, în perioada septembrie – decembrie 2009. Cu cel de-al doilea împrumut de 100 000 euro dorim să construim biserica mai departe, cu echipa de constructori veniți din Teiuș-Alba, conduși de meșterul Nicolae Pană, cel care a ridicat și Mănăstirea Râmeț – Alba. Zilnic, meșterul Nicolae este ajutat de Ioica Iulian și Ilarie Radu din Teiuș, alături de numeroși credincioși ai parohiei noastre. Pentru cele două împrumuturi vom plăti rate lunare timp de 10 ani. Acum, ne trebuie urgent 8 tone de var nestins pentru tencuirea bisericii sau echivalentul în var stins, vechi de 2-3 ani’, a spus părintele paroh, care a adăugat: ‘Ne bucurăm că Dumnezeu ne îngăduie să ridicăm din temelie în Germania prima biserică ortodoxă românească cu contribuție exclusiv românească’.
