Factbox: Românii din jurul granițelor care serbează Crăciunul pe 7 ianuarie

În timp ce în țară sărbătorim Boboteaza, cea mai mare parte a românilor din jurul granițelor se pregătește să celebreze vineri Crăciunul după calendarul nerevizuit. Dar cine și unde sunt acești români?

Aceștia se împart în două categorii:

  1. români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cer­năuți (în Ucraina de azi);
  2. români care nu au făcut niciodată parte din statul român, dar vorbesc limba română și s-au format ca neam la confluența dintre civilizația romană în expansiune și, respectiv cea locală – dacică și tracică: românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureșul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiți în Balcani.

Au fost cândva România: Basarabia și Bucovina de Nord

Românii basarabeni și nord-bucovineni care au făcut parte – cu intermitențe – dintr-un stat al românilor de-a lungul istoriei trăiesc azi în două țări: Republica Moldova și Ucraina (Basarabia de sud est – Bugeac, la malul Mării Negre și Bucovina de Nord, cu Regiunea Cernăuți).

În aceste teritorii trăiesc aproximativ 3,2 milioane de români: 2,7 în Republica Moldova și aproximativ 500.000 în Bucovina de Nord și Bugeac.

Acum, ei sunt împărțiți în două jurisdicții, una care ține de Patriarhia Română (Mitropolia Basarabiei) și una care ține de Patriarhia Rusă (Mitropolia Moldovei).

La Parohia „Sf. Vasile de la Poiana Mărului” din Orhei (Mitropolia Basarabiei), Crăciunul a fost deja sărbătorit după calendarul reviziut.

Dar, pentru a fi împreună în bucuria și duhul sărbătorii, multe parohii care țin de Patriarhia Română urmează calendarul nerevizuit și serbează Crăciunul în 7 ianuarie.

      • Principalele perioade în care românii din aceste provincii istorice au făcut parte din același stat român au fost domnia Sfântului Ștefan cel Mare și domnia Regelui Ferdinand Întregitorul.
      • De exemplu Cetatea Albă, în regiunea Bugeac, la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, a făcut parte din Principatul Moldovei începând din 1359. A fost lărgită și reconsolidată de Domnul Alexandru cel Bun al Moldovei în 1407 și de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare în 1440. În 1484, a fost cucerită de otomani.
Cetatea Albă, reconsolidată de Sf. Ștefan cel Mare. Sursa foto: RFI
      • Provincia Bugeac a fost turcească până în 1812, când au preluat-o rușii împreună cu restul Basarabiei. Între 1856 și 1878, o bună parte a ei – județele Cahul, Bolgrad și Ismail – a redevenit românească.
      • În 1918 Bugeacul a trecut integral în componența României, dar în 1940 a fost anexat de Uniunea Sovietică, care l-a atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Între 1941 și 1944 Bugeacul a reintrat în componența României, dar în 1944 a fost din nou ocupat de sovietici. În 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, provincia a rămas ca parte componentă a Ucrainei.

Erau să fie în România: Românii din Transcarpatia

Locuitorii Transcarpatiei, Maramureșului istoric, descendenți romanizați ai dacilor, numiți și volohi de ucraineni, nu au fost prinși între granițele României Mari. Dar și aici istoria este complicată.

În 1918 și 1919, populația majoritar românească și cea ruteană din această regiune s-au pronunțat pentru încorporarea întregului Maramureş la România Mare. Însă puterile internaționale reunite la Conferinţa de Pace de la Paris (1920) au acordat României doar partea sudică a Maramureșului, delimitată la nord de râul Tisa.

Volohii din Transcarpatia vorbesc o limba română arhaică și au o societate culturală care poartă numele de „Dacia”.

Românii din Transcarpatia fac parte în principal din Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei).

Românii din Valea Timocului

Ca și în Transcarpatia nordică, și aici, la sud de Dunăre, în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei de azi, populația locală (daci, traco-iliri) romanizată a devenit populație românească.

Unii au migrat periodic prin transhumanță, cu turmele, fiind, probabil, strămoși ai comunităților aromâne și macedo-române răspândite azi prin Balcani. Alții au rămas în zonele muntoase de la sud de Dunăre după venirea slavilor, care i-au numit vlași.

Azi, românii din Timoc vorbesc o română arhaică, în anumite regiuni asemănătoare dialectului bănățean, în altele similară celui oltenesc.

Unii reprezentanți ai românilor din Serbia susțin că numărul real al acestora ar fi de ordinul sutelor de mii. Însă, conform cifrelor oficiale, numărul este de ordinul zecilor de mii.

În Valea Timocului trăiesc aproximativ 38.000 de români, din care peste 35.000 s-au declarat vlahi. Din păcate, românii din această zonă nu pot folosi limba română în școli și nu au drepturi de minoritate națională recunoscută ca atare.

Este aceeași situație ca în cazul românilor din Ucraina și Republica Moldova. Mulți se declară „moldoveni” la recensăminte, după decenii de politică sovietică. Dacă s-ar declara toți români, ar forma a doua cea mai numeroasă minoritate din Ucraina.

În Valea Timocului există Protopopiatul Dacia Ripensis, care face parte din Eparhia Dacia Felix, a românilor din Serbia.

      • Titlurile purtate de domnitorul Mircea cel Bătrân conțineau și Podunavia („Sudul Dunării” – slavonă), despre care se crede că era localizată în zona Timocului. Era valabil și pentru alți boieri români, ceea ce poate explica utilizarea titlului de Podunavia de către unii domnitori munteni din secolele următoare.
Mănăstirea  Coroglași, Serbia, este posibil să fi fost întemeiată de Domnitorul Mircea cel Bătrân. Foto: Wikipedia
      • Tradiția populară a reținut construirea Mănăstirii Coroglași, azi Miloșevo, de către Mircea cel Bătrân.

Românii din Voivodina

În Provincia Autonomă Voivodina și la Belgrad trăiesc aproximativ 27.000 de români.

În Voivodina limba română este utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în limba română

În această regiune, la Vîrșeț, este sediul eparhial al Episcopiei Dacia Felix, eparhie înființată de Biserica Ortodoxă Română pentru a-i păstori pe românii din regiune în limba lor maternă.

Să le urăm Crăciun fericit fraților noștri și, dacă statele fac mai puțin pentru ei, să ne întrebăm ce putem face fiecare dintre noi pentru aceștia.

Vezi și:

Foto credit: Parohia Orhei / Dumitru Garstea

Comentarii Facebook


Știri recente

Concursul Toacă și ie moldovenească: În imagini

La schitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare” din orașul Târgu Ocna, s-a desfășurat, marți, cea de-a șaptea ediție a Concursului „Toacă și ie moldovenească”. Evenimentul, organizat pe Protopopiatul Onești, a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii.…