La numai câteva zile după ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis înființarea Patriarhiei Române, statul venea cu o lege care recunoștea acest fapt istoric și sublinia consensul inițiativei.
Sinodul a decis înființarea Patriarhiei Române în data de 4 februarie 1925, ca urmare a unui proces început imediat după Marea Unire.
La 12 februarie, înfiinţarea Patriarhiei Române a fost adusă în discuţia Senatului, iar la 17 februarie a fost dezbătută în Camera Deputaţilor.
Din însemnările Patriarhului Miron: „La Senat a trecut cu aprobarea tuturor partidelor. La Cameră ceva solemn de tot. Zi rară – cum spun unii – că n-a mai fost la Cameră. Totul unanim. Toţi vorbesc pregătiţi. Ovaţii în picioare. Pe galerie unii plâng de însufleţire…”.
Legea înfiinţării Patriarhiei Române a fost promulgată apoi de Regele Ferdinand I, în data de 23 februarie 1925 și publicată în Monitorul Oficial din 25 februarie 1925.
Ce prevedea legea
Legea avea 5 articole și prevedea următoarele:
Art. 1 – Scaunul arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungro-Vlahiei se ridică, ca primat al României, la rangul de Scaun patriarhal.
Art. 2 – Actualul arhiepiscop şi mitropolit al Ungro-Vlahiei, Înalt Prea Sfinţitul D. D. Dr. Miron Cristea, devine, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii ortodoxe române.
Art. 3 – Patriarhul Bisericii ortodoxe române se va bucura de toate drepturile recunoscute de sf. canoane şi legile ţării. Un regulament special întocmit de sf. Sinod va determina mai de aproape aceste drepturi.
Art. 4 – Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii ortodoxe române se va face de un colegiu electoral, compus din membrii adunării, care după legea de organizare a acestei Biserici, va alege pe arhiepiscopul şi mitropolitul Ungro-Vlahiei şi din membrii de religiune ortodoxă ai Corpurilor legiuitoare, un regulament special, întocmit de ministerul cultelor, de acord cu sf. Sinod şi aprobat de consiliul de miniştri, va determina modul după care se va săvârşi actul alegerii. Confirmarea alegerii o face, la propunerea sf. Sinod şi a guvernului, Majestatea Sa Regele, care va da apoi învestitura, potrivit datinilor ţării pentru capii Bisericii ortodoxe române.
Art. 5 – Nu vor putea fi aleşi în demnitatea de Patriarh al Bisericii ortodoxe române decât mitropoliţii şi episcopii în funcţiune ai acestei Biserici
Conform tradiţiei, Sfântul Sinod a adresat ulterior scrisori irenice Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, celorlalte Patriarhii şi tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale.
Patriarhul ecumenic Vasile al III-lea a recunoscut Patriarhia Română în data de 30 iulie a aceluiaşi an.
De asemenea, întronizarea primului patriarh, în persoana lui Miron Cristea, avea să aibă loc în 1 noiembrie 1925.
Anul Centenar al Patriarhiei Române
Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie și, în acest sens, Camera Deputaților a votat o lege pentru declararea anului 2025 An Centenar al Patriarhiei Române.
De asemenea, Biserica Ortodoxă Română pregătește o serie de manifestări pentru anul viitor, printre care se numără sfințirea picturii Catedralei Naționale și proclamarea canonizării unor noi sfinți români care s-au remarcat în secolele 20 și 21 prin viața lor profund creștină și jertfelnică.
Citește și Factbox: Ce înseamnă Patriarhie?
Foto credit: Basilica.ro
