În primăvara acestui an, în eparhiile Patriarhiei Române au avut loc alegeri pentru Adunările parohiale şi eparhiale, mandatul 2022-2026.
Adunările parohiale au fost constituite deja în luna ianuarie, iar cele eparhiale sunt în curs de constituire pe parcursul acestei luni.
Ce este Adunarea eparhială?
Adunarea eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale eparhiei.
Caz aplicat: Constituirea noii Adunări Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor
Şedinţa de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor va avea loc joi, 9 iunie 2022. În prezenţa membrilor aleşi ai adunării eparhiale, în Catedrala Patriarhală vor fi oficiate Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum.
Şedinţa propriu-zisă se va desfăşura în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Patriarhul Daniel, preşedintele Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, va desemna doi secretari provizorii (un cleric și un mirean), după care va urma apelul nominal al membrilor deputaţi de către secretarul cleric desemnat provizoriu (la rostirea numelui, fiecare deputat va depune la birou mandatul alegerii).
În continuare, se va desfăşura constituirea celor două secțiuni ale Adunării eparhiale pentru verificarea mandatelor (mandatele vor fi împărțite de către președinte către cei doi raportori ai celor două secțiuni):
1. Secțiunea I – circumscripțiile 1-5 – va verifica mandatele circumscripțiilor 6-10;
2. Secțiunea II – circumscripțiile 6-10 – va verifica mandatele circumscripțiilor 1-5.
Apoi, şedinţa va fi suspendată pentru lucrările pe secțiuni.
La reluarea ședinței, raportorii celor două secțiuni citesc rapoartele privind validarea alegerilor și le depun la biroul Adunării eparhiale, în vederea examinării de către Comisia de organizare şi validare.
Preşedintele va declara constituirea definitivă a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, urmată de depunerea Jurământului sau actului de onestitate şi fidelitate față de Biserică.
După care:
- va fi alcătuit biroul definitiv al Adunării eparhiale (3 secretari – un cleric și doi mireni – secretarul cleric va fi declarat Secretar general al Adunării eparhiale;
- va fi stabilită componenţa celor cinci comisii de lucru ale Adunării eparhiale;
- vor fi delegaţi, dintre membrii Adunării eparhiale, cei trei reprezentanți, un cleric și doi mireni, în Adunarea Națională Bisericească;
- vor fi aleşi membrii în Consiliul eparhial (trei clerici și șase mireni), la propunerea Chiriarhului;
- vor fi aleşi cei trei membri în Consistoriul eparhial și cei doi supleanți, la propunerea Chiriarhului;
- vor fi desemnaţi, la propunerea chiriarhului, unu sau doi clerici, pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri în Consistoriul mitropolitan (toate alegerile se fac cu vot nominal, la propunerea președintelui Adunării eparhiale).
Membrii
Adunarea eparhială se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni, cu o viaţă morală şi religioasă demnă de un creştin, care au candidat cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) ierarhului locului.
Membrii Adunării eparhiale, clerici şi mireni, se aleg pe termen de 4 ani. Ei pot fi aleşi pentru cel mult două mandate. Numărul membrilor aleşi ai Adunării eparhiale este de 30. Preşedintele Adunării eparhiale este arhiepiscopul sau episcopul, iar în caz de vacanţă, locţiitorul desemnat canonic şi statutar. Episcopul-vicar sau arhiereul-vicar este membru de drept al Adunării eparhiale, cu vot deliberativ.
Atribuţii
- susţine interesele şi drepturile Bisericii şi ale eparhiei, conform cu prevederile canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;
- veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar prevăzute de Statut, regulamentele bisericeşti şi de hotărârile organismelor bisericeşti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale unităţilor de cult din întreaga eparhie, precum şi a altor bunuri patrimoniale, culturale şi epitropeşti ale acestora;
- susţine instituţiile şi aşezămintele culturale, social-filantropice şi economice ale eparhiei;
- deleagă un cleric şi 2 mireni, dintre membrii Adunării eparhiale, ca reprezentanţi eparhiali, în Adunarea Naţională Bisericească;
- alege membrii Consiliului eparhial, la propunerea chiriarhului;
- alege cei 3 membri ai Consistoriului eparhial şi pe cei 2 supleanţi, la propunerea chiriarhului;
- la propunerea chiriarhului, desemnează unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobaţi de Sinodul mitropolitan ca ca membri în Consistoriului mitropolitan;
- aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul eparhial şi hotărăşte măsuri pentru o bună desfăşurare a activităţilor eparhiei;
- aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale, precum şi măsuri pentru asigurarea bunurilor bisericeşti; aprobă bugetul general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;
- hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum şi ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
- exercită orice alte atribuţii date prin prezentul statut şi regulamentele bisericeşti.
Întruniri
Adunarea eparhială se întruneşte în şedinţă anuală de lucru, în primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
Comisii
Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce urmează a fi supuse deliberării, Adunarea eparhială alege, la începutul fiecărui mandat de 4 ani, dintre membrii clerici şi mireni, 5 comisii de lucru permanente, care vor avea câte un preşedinte şi un raportor din mijlocul lor, desemnaţi de plen, la propunerea preşedintelui. Comisiile Adunării eparhiale sunt:
a) Comisia administrativ-bisericească;
b) Comisia culturală şi educaţională;
c) Comisia economică, bugetară şi patrimonială;
d) Comisia social-filantropică;
e) Comisia organizatorică, juridică şi de validare.
Foto credit: arhivă Ziarul Lumina
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
