Dobrogea a intrat oficial în cursa pentru titlul de Regiune gastronomică a Europei în anul 2029, distincție acordată de Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT).
Potrivit managerului Organizației de Management al Destinației Turistice – Municipiul Tulcea (OMD), Alexandru Filip, taxa de înscriere în competiția europeană a fost achitată luna trecută, astfel că dosarul Dobrogei este, în acest moment, valid și înregistrat oficial.
„Este un proces complex și foarte birocratic. Sunt mulți pași de parcurs, criterii clare de îndeplinit și evaluatori care analizează dosarul. Dacă sunt îndeplinite condițiile minime, urmează vizite în teritoriu, pentru a verifica dacă ceea ce este declarat corespunde realității. Apoi se face o listă scurtă de candidați, din care sunt alese două sau trei regiuni care primesc titlul”, a explicat Alexandru Filip pentru agenția Agerpres.
OMD Tulcea este prima organizație de acest tip care a răspuns favorabil propunerii și are drept de decizie în consorțiul care susține candidatura, în urma discuțiilor purtate la finalul anului trecut cu asociația națională de profil.
O candidatură cu gust
Candidatura Dobrogei nu este una surprinzătoare, mai ales în contextul în care gastronomia locală este deja apreciată de turiști. Mulți ajung în zonă special pentru preparatele tradiționale.
„Am venit din Constanța ca să mâncăm pește la Tulcea. Aici se mănâncă cel mai bun pește. Am încercat storceag și un platou cu preparate din pește – chiftele, zacuscă – toate au fost foarte bune”, a povestit Ioana B., din Constanța, aflată recent în vizită în comuna Jurilovca.
Unul dintre marile atuuri ale Dobrogei este multiculturalitatea. Numărul mare de minorități etnice care trăiesc în regiune se reflectă într-o gastronomie variată, cu rețete transmise din generație în generație.
„Colțunașii cu brânză și smântână, varenicichi, îmi amintesc de străbunici. Bunica mea era foarte tânără atunci. Eram copil, mergeam cu sania și plângeam că voiam varenicichi. După ce mâncam, tata mă ducea din nou la joacă, în zăpadă”, își amintește Nadia Jigarov, membră a filialei tulcene a Comunității rușilor-lipoveni din România.
Provocări turistice
Această diversitate culturală se regăsește și în meniurile unor restaurante, care propun preparate reinterpretate, adaptate gusturilor contemporane și publicului larg.
„Gastronomia nu este un muzeu. Este ceva viu. De exemplu, fileul de șalău cu parmezan a apărut ca o variantă modernă a șalăului parizian. Am păstrat peștele simbol al Deltei Dunării, dar am schimbat tehnica de gătire. În loc de prăjit în ulei, am trecut la coacere, o variantă mai sănătoasă și mai elegantă”.
„Avem o comoară de rețete pescărești, însă multe folosesc pește cu oase. Pentru turiștii străini, obișnuiți cu pește de mare, aceste rețete pot fi o provocare”, a explicat Florin Moldoveanu, directorul restaurantului unuia dintre cele mai cunoscute hoteluri din Tulcea.
România a obținut până acum mai multe astfel de recunoașteri. Sibiul a câștigat primul titlu de Regiune gastronomică a Europei în urmă cu aproape un deceniu. Harghita va deține această distincție anul viitor, iar Banatul candidează pentru anul 2028.
Foto credit: Alexandru Filip / Facebook
