Psaltul Ioan Balaban, dirijorul Corului Tronos Junior, a vorbit recent în cadrul Podcastului „Armonia lu’mina” despre impactul muzicii psaltice în viețile copiilor, chemare despre care a spus că vine din inimă.

„Chemarea vine din inimă, și acolo nu poate să pună altcineva acea dorință decât Dumnezeu”, a spus Ioan Balaban.

„Este o chemare pe care o au psalții. Împlinirea pe care o au nu pot să spun care este, pentru că nu mă pot compara cu alți psalți cu experiență din țară sau din afară. Dar ce simt, după 15 ani în muzică, este faptul că, atunci când reușești să cânți notele și să fii atent la cuvinte, să înțelegi cuvintele pe cât este posibil, atunci te bucuri cu adevărat de frumusețea Bisericii”.

„Nu doar a muzicii, ci frumusețea Bisericii, în special prin slujbă. Atunci înțelegi cu adevărat înțelepciunea Sfinților Părinți și cât de frumos, armonios au lăsat totul în Biserică, de la pictură, rânduială și muzică”.

Psaltul Ioan Balaban a vorbit, de asemenea, despre bunele practici pe care Tronos Junior încearcă să le insufle copiilor, în special virtutea smereniei și a răbdării.

„Le spun că trebuie să aibă trei răbdări: răbdarea, în primul rând, cu mine, pentru că încerc să fiu destul de exigent, dar, în același timp, să le ofer încredere; răbdarea cu ei, pentru că etapele acestea în devenirea de psalt sunt cu urcușuri și coborâșuri, exact ca în viața duhovnicească – trebuie să ai mereu răbdare pentru a crește și răbdare să și cazi, în același timp; și răbdarea față de cei de lângă ei”.

Cum a decurs prima preselecție

Dirijorul Corului Tronos Junior a amintit momentele în care grupul coral a luat naștere și numărul impresionant de copii care au participat la prima preselecție: „A fost biserica plină ca de hram”, a afirmat acesta.

„După acordul părintelui Mihail Bucă, am gândit totul foarte simplu. Am făcut un anunț, am fost preluat de Trinitas, de Basilica, și s-a perindat anunțul. Am venit în ziua selecției și mă așteptam să văd 10-15 copii doritori. Au fost 100, biserica plină ca de hram. Nu mă așteptam și a fost un șoc”.

„Lucrul cu copiii este foarte flexibil. În sensul că un copil renunță, vine alt copil, alt copil răcește; este un proces în mișcare tot timpul. De aceea, un număr exact niciodată nu l-am avut, pentru că știam aspectul acesta”, a adăugat acesta.

Care au fost primele lecții?

„În primul rând, aș vrea să spun faptul că lecțiile pe care noi le facem nu sunt doar de teorie. Încercăm să găsim cel mai bun mod de a combina teoria cu practica. Adică nu vrem ca tinerii din cor să ajungă doar stăpâni pe partea teoretică și apoi să începem lucrul practic”.

„Este un urcuș. De la scara diatonică, de glasul întâi, aducem câte un semn nou la fiecare lecție: câte un semn de notație, semn de timp, semn de expresie, până ajungem la ftorale și încheiem partea teoretică”.

Mărturisirea tinerilor

În cadrul podcastului, Ioan Balaban a vorbit despre aspectul mărturisitor al muzicii psaltice și despre coeziunea grupului.

„Un mare aport pe care îl are corul acesta și proiectul pentru copii și pentru Biserică este acela al mărturisirii. Anul trecut am avut o repetiție, chiar cu o zi înainte de începerea anului școlar. Și le-am adus în vedere – poate unii nu conștientizau: Uitați, sunt aici alți o sută de copii ca voi. Eu sau alți tineri de vârsta mea nu am avut acest ajutor. Eram în școlile publice, eu singur în clasă mă închinam sau mergeam la biserică. Evident că am avut parte de bullying, cum spunem noi astăzi, și nu am mai avut aceeași putere și curaj de a mărturisi. Le-am adus acest aspect în vedere: Că nu mai sunt singuri”.

„Încercăm să le transmitem cât mai mult să aibă în vedere dragostea față de celălalt, o dragoste răbdătoare. Atunci, evident, există momente de relaxare în repetițiile noastre, și imediat ne apucăm din nou de treabă”, a adăugat Psaltul Ioan Balaban.

Citește și:

Tot mai mulți copii aleg de mici psaltica: Un mare câștig pentru strănile din România

Sursă foto: captură ecran Armonia lu’mina / YouTube