Despre satul românesc în 12 citate ale Patriarhului Daniel

Patriarhul Daniel a vorbit în numeroase cuvântări despre importanţa, respectiv, starea satului românesc şi a făcut propuneri pentru revitalizarea acestuia.

Unele dintre cuvintele Preafericirii Sale sunt reunite în volumul „Satul românesc: izvor de spiritualitate și cultură populară”.

Cu ocazia Zilei Satului Românesc, vă prezentăm 12 citate ale Patriarhului României.


1. Satul nostru românesc a tezaurizat o mulțime de aspecte și valori care trebuie aduse din nou în actualitate, bineînțeles adaptându-le prezentului, fără a cădea într-o nostalgie a repetiției trecutului. Din păcate, în zilele noastre se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic și spiritual. Este afectată însăși identitatea împreună cu prosperitatea satului. Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare poetică și uitare practică. »

2. Satul are un cult al morților, al legăturii dintre generații, mult mai profund decât orașul. Tot la sat, constatăm o înțelegere a continuității vieții ca tradiție și transmitere a valorilor moștenite de la generațiile trecute, la care am adăugat și noi ceva pentru a dărui generațiilor viitoare. »

3. Trebuie să vedem la sat nu doar partea poetică, ci și partea profund umană a suferinței satului românesc. »

4. Să nu uităm biserica din sat, cimitirul din sat, crucea eroilor, să nu uităm şcoala din sat, noi, care ne-am născut la sat şi ne-am mutat la oraş şi să nu uităm de oamenii săraci din satul în care ne-am născut. Să-i ajutăm, cel puţin la marile sărbători, la hramul satului şi să salvăm unele case de la sat care sunt părăsite. Să le reparăm, să le cumpărăm, să le facem case de vacanţă. E mare nevoie de o mână de ajutor dată oamenilor de la sat. »

5. Satul românesc este spațiul în care s-au format și s-au păstrat, în timp, majoritatea valorilor spirituale, culturale, morale și identitare ale poporului român, transmise din generație în generație. Totalitatea elementelor constitutive ale satului românesc ne vorbesc în mod tainic și totodată vizibil despre tradiția și continuitatea fizică și spirituală a poporului român. »

6. Dintotdeauna satul românesc a avut în centrul preocupărilor sale Biserica și viața spirituală. Țăranul român, harnic, demn și înzestrat de Dumnezeu cu o inteligență nativă, a fost permanent apropiat de Biserică, deoarece aceasta l-a povățuit și călăuzit pe calea mântuirii. Biserica rămâne, în conștiința satului, instituția care a sprijinit permanent instruirea copiilor și tinerilor în formarea lor intelectuală, a îndemnat oamenii la întrajutorare și cu multă evlavie a cinstit memoria înaintașilor. »

7. Satul românesc, păstrător fidel al tradiției bisericești și al culturii naționale, a fost, de-a lungul timpului, spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale poporului român. Parohiile ortodoxe românești au reprezentat atât la sat, cât și la oraș, alături de Școală și de Familie, principalii factori de coeziune și unitate românească. »

8. Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al continuității fizice și spirituale ale poporului român, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența noastră. »

9. Astăzi, se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic și spiritual. Mai precis, satul este răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradițională și supraviețuire precară. Prin urmare, criza actuală a satului românesc este amplificată și de tensiunea existentă între potențialul de dezvoltare și neputința de afirmare. Criza spirituală și materială care afectează satele românești în zilele noastre cere de la noi toți mai multă implicare. Satele au nevoie de primari harnici, de învățători de vocație, de preoți duhovnicești și milostivi, dar și de săteni sănătoși și bucuroși să cultive pământul. »

10. Biserica Ortodoxă Română susține dezvoltarea satului la nivel social, cultural și bisericesc. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învățător și medic, se creează speranță mai multă și comuniune spirituală mai intensă. »

11. Biserica militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală și pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populației sărace din mediul rural aparține Bisericii noastre, iar preoții noștri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social și pastoral. Din acest motiv, Biserica se străduiește ca satul românesc să fie un sat în care viața să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ și de propria identitate. »

12. Biserica Ortodoxă Română susţine satul românesc, organizând programe de întrajutorare şi mobilizând credincioşii să ofere ajutor celor săraci, vârstnici şi bolnavi. »

Foto credit: Ziarul Lumina

Urmăreşte-ne pe Twitter: @agentiabasilica

Comentarii Facebook


Știri recente

Părintele Sofian Boghiu a fost comemorat la Biblioteca Sfântului Sinod: Evocări, mărturii şi lansare de carte

Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu a fost comemorat miercuri la Biblioteca Sfântului Sinod, aflată în incinta Mănăstirii Antim din Bucureşti. Mărturii&evocări Evenimentul s‑a desfășurat în Sala „Conon Arămescu‑Donici” a Biblioteca Sfântului Sinod și a reunit ierarhi, clerici…