În anul 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat hotărâri cu un impact semnificativ pentru viața duhovnicească a credincioșilor și pentru patrimoniul spiritual al Patriarhiei Române.
Anul care tocmai se încheie a fost marcat de evenimente unice în spațiul ortodox românesc, precum sărbătorirea Centenarului Patriarhiei Române, sfințirea picturii Catedralei Naționale, canonizarea și proclamarea unui număr semnificativ de sfinți.
Deciziile Sfântului Sinod au fost în mare parte administrative, precum aprobarea de noi regulamente și actualizarea celor existente; pastorale și liturgice, cum ar fi slujbele noilor sfinți.
Pe agenda ședințelor sinodale, prezidate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, s-a aflat și organizarea vieții eparhiilor prin alegerea de noi episcopi și episcopi vicari.
Sfântul Sinod s-a preocupat de implicarea clericilor în viața politică sau de situația românilor din Ucraina.
Nu doar ședințele de lucru sau solemne au adus împreună membrii Sfântului Sinod, ci și momentele de rugăciune: în luna februarie, ierarhii au concelebrat pentru a marca Centenarul Patriarhiei Române, iar în aprilie au sfințit Sfântul și Marele Mir. Totodată, sinodalii s-au reunit la finalul lunii octombrie pentru sfințirea picturii Catedralei Naționale.
Noi sfinți în calendar
Între principalele decizii luate de Sfântul Sinod în anul 2025 se numără înscrierea în calendarul ortodox a 16 femei românce cu viață sfântă, aprobată în ședința de la începutul lunii iulie.
Canonizarea a avut loc în contextul declarării anului 2026 ca Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame) în Patriarhia Română.
De asemenea, cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române a decis înscrierea în calendar a unor sfinți români canonizați de Patriarhia Ecumenică. Este vorba despre Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu și a Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu. Cel mai probabil, la următoarea ședință a Sfântului Sinod vor fi incluși și ceilalți doi cuvioși prodromiți canonizați de Patriarhia Constantinopolului, Sfinții Nifon și Nectarie.
Decizii liturgice
Între deciziile de ordin liturgic se numără aprobarea slujbelor noilor sfinți canonizați, precum și a icoanelor care îi reprezintă.
De anul următor, calendarul creștin ortodox se va îmbogăți cu noi sărbători:
- Soborul Sfintelor Femei Românce (Duminica a treia după Paști – Duminica Sfintelor Femei Mironosițe);
- Duminica Sfinților Athoniți (Duminica a treia după Rusalii);
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (21 iulie);
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Craiova (30 august);
- Ziua Clerului Militar (26 octombrie).
Administrația bisericească
Principalele decizii luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române anul acesta vizează administrația bisericească. Astfel de hotărâri ajută la buna desfășurare a vieții pastorale și sociale a Bisericii.
Printre aceste reglementări se numără modalitățile de sprijin financiar pentru unele proiecte sociale, aprobarea calendarului ortodox 2026, Regulamentul pentru organizarea și funcționarea seminariilor, colegiilor și liceelor teologice ortodoxe din Patriarhia Română.
În contextul alegerilor de anul acesta, Sfântul Sinod a reiterat poziția Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, amintind obligația tuturor ierarhilor, clericilor și monahilor de a respecta aceste prevederi.
În ședința din luna iulie, Sfântul Sinod luat la cunoștință cu mâhnire refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina.
Viața eparhiilor și noi ierarhi
Buna desfășurare a vieții eparhiilor se află permanent pe agenda ședințelor Sfântului Sinod. Alegerea de noi ierarhi, vacantarea unui scaun episcopal și înființarea de noi eparhii fac parte din atribuțiile celei mai înalte autorități bisericești.
În 2025, au fost aleși trei noi episcopi vicari: Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. După aceste alegeri și hirotonii, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române însumează 60 de ierarhi.
De asemenea, a fost ales un nou Episcop al Sălajului, în persoana Preasfințitului Părinte Benedict.
În cadrul întâlnirilor regulate, Sinodul a aprobat statutele și stemele celor două eparhii înființate în 2024: Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de Nord și Episcopia Irlandei și Islandei.
De menționat este faptul că cea mai recentă fotografie cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române datează din luna octombrie (foto reprezentativă).
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit în 5 ședințe de lucru anul acesta în lunile februarie, martie, iulie, septembrie și octombrie.
Citește mai mult despre atribuțiile Sfântului Sinod și descoperă membrii sinodali.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
